14 sept.
Ianthe! you are call’d to cross the sea!
A path forbidden me!
Remember, while the Sun his blessing sheds
Upon the mountain-heads,
How often we have watcht him laying down
His brow, and dropt our own
Against each other’s, and how faint and short
And sliding the support!
What will succeed it now? Mine is unblest,
Ianthe! nor will rest
But on the very thought that swells with pain.
O bid me hope again!
O give me back what Earth, what (without you)
Not Heaven itself can do—
One of the golden days that we have past,
And let it be my last!
Or else the gift would be, however sweet,
Fragile and incomplete. |
Vrei, Ianthe, să treci marea? te îmbie
Cărarea-nchisă mie?
Când soarele se apleca-n înalt
Spre creasta munţilor,
Cum îl vegheam, cum ne-aplecam şi noi
Unul spre celălalt
Şi cât de lunecos era apoi
Sprijinul frunţilor!
Eu unul astăzi reazem n-am decât
Durere şi urât
Şi gânduri înmuiate în amar.
Redă-mi nădejdea iar!
Întoarnă-mi ce, fără făptura ta,
Nici cerul nu îmi poate da:
Încă o zi de aur – ea va fi,
În viaţa-mi, cea din urmă zi.
Altminteri, darul ce-l voi fi primit
N-ar fi desăvârşit. |
| Walter Savage Landor |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
07 sept.
‘Do you remember me? or are you proud?’
Lightly advancing thro’ her star-trimm’d crowd,
Ianthe said, and lookt into my eyes.
‘A yes, a yes, to both: for Memory
Where you but once have been must ever be,
And at your voice Pride from his throne must rise.’ |
„Mă mai cunoşti? Eşi mândru?” Ianthe-mi spuse
Păşind prin lumea ei de stele-apuse
Şi mă privi în ochi. „Mi-aduc aminte
Şi mândru sunt. Unde-ai fost tu-nainte
E Amintirea, veşnic; când vorbeşti,
Mândria-şi lasă hainele crăieşti.” |
| Walter Savage Landor |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
31 aug.
“How does the water
Come down at Lodore?”
My little boy asked me
Thus once on a time;
And moreover he tasked me
To tell him in rhyme.
Anon, at the word,
There first came one daughter,
And then came another,
To second and third
The request of their brother,
And to hear how the water
Comes down at Lodore,
With its rush and its roar,
As many a time
They had seen it before.
So I told them in rhyme,
For of rhymes I had store;
And ’t was in my vocation
For their recreation
That so I should sing,
Because I was Laureate
To them and the king. |
Cum vine oare apa la Lodora?
Odrasla într-o bună zi îmi cere
Să-i povestesc. Eu, vrând să-i fac plăcere,
Numaidecât s-alătură şi sora,
Şi-o altă surioară mai veni.
Şi mare fu dorinţa tuturora,
Şi toţi voiau cu orice preţ a şti
Cum se coboară apa la Lodora,
În furia şi măreţia ei,
Aşa precum o mai văzuse ei.
Deci nu mă las nici eu prea mult rugat,
Căci, îndrăgit al rimelor sonore,
Sunt şi al lor, în anumite ore,
Şi-al regelui poet laureat. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
24 aug.
To the Lords of Convention ’twas Claver’se who spoke,
‘Ere the King’s crown shall fall there are crowns to be broke;
So let each Cavalier who loves honour and me,
Come follow the bonnet of Bonny Dundee.
Come fill up my cup, come fill up my can,
Come saddle your horses, and call up your men;
Come open the West Port and let me gang free,
And it’s room for the bonnets of Bonny Dundee!’ |
Spre Lorzi a zis Claver cuvintele-aceste:
„Mai sunt, pân’la Rigă, de spart şi-alte ţeste;
Deci toţi câţi vor cintei şi mie-a-mi sluji,
Urmeze tichia lui Bonnie Dundee.
Umpleţi-mi bărdaca, năstrapa şi, hai,
Chemaţi-vă oastea şi-ndată pe cai!
Deschideţi larg Poarta-de-Apus, spre-a ieşi
Tichia şi scoţii lui Bonnie Dundee!” |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
17 aug.
They sin who tell us Love can die.
With life all other passions fly,
All others are but vanity.
In Heaven Ambition cannot dwell,
Nor Avarice in the vaults of Hell;
Earthly these passions of the Earth,
They perish where they have their birth;
But Love is indestructible.
Its holy flame for ever burneth,
From Heaven it came, to Heaven returneth;
Too oft on Earth a troubled guest,
At times deceived, at time opprest,
It here is tried and purified,
Then hath in Heaven its perfect rest:
It soweth here with toil and care,
But the harvest time of Love is there. |
Numai iubirea este de neînfrânt,
Când alte patimi, dor, plăceri, avânt,
Toate deşertăciune sunt,
Ambiţia în ceruri n-are vad,
Nici calicia-n hrubele din iad.
Ţărână-s pasiunile de lut
Şi pier în clipa-n care s-au născut.
Iubirea însă e dăinuitoare –
Sfinţita-i flacără în veci nu moare;
Din rai coboară şi se-ntoarce-n rai.
Ea pe pământul nostru prea ades
E-un oaspe trist, trădat sau nenţeles;
Aici se limpezeşte-a ei lumină
Şi dobândeşte-odihnă-n cer deplină.
Jos ea doar seamănă, trudind nespus,
Dar vremea ei de seceriş e sus. |
| Robert Southey |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
10 aug.
A well there is in the West country,
And a clearer one never was seen;
There is not a wife in the West country
But has heard of the Well of St. Keyne. |
În ţara de apus e-un puţ
Cu apă de cleştar, pe nume
Fântâna Sfintei Keyne; şi-l ştie
Întreaga femeiască lume. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!