10 mart.
„The Gardener LXXXV” de Rabindranath Tagore
| Who are you, reader, reading my poems an hundred years hence? I cannot send you one single flower from this wealth of the spring, one single streak of gold from yonder clouds. Open your doors and look abroad. From your blossoming garden gather fragrant memories of the vanished flowers of an hundred years before. In the joy of your heart may you feel the living joy that sang one spring morning, sending its glad voice across an hundred years. |
Cine eşti tu, cititorule care-mi vei citi poemele, de azi într-o sută de ani? Nu-ţi pot trimite nici măcar o singură floare din belşugul acestei primăveri, nici măcar un singur firicel de aur din bogatele mine ale acestor nori. Deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară. Culege din înflorita-ţi grădină înmiresmatele amintiri ale unor flori veştede, răsărite în urmă c-un veac. În bucuria inimii tale o vei putea simţi şi pe aceea care a-nfiorat până la cântec inima unui frate de-al tău, într-o dimineaţă de primăvară, făcându-l să-şi trimită glasul extatic la drum, către tine, cititorul meu de azi într-o sută de ani. |
| Rabindranath Tagore | traducere de Petre Solomon |