Termenul este definit drept „schimbare semnificativă culturală, politică sau socială care apare din acțiunile sau sub influența tinerilor”.

Deși utilizarea sa a crescut în ultimul an, termenul a fost folosit prima oară acum 50 de ani de fostul editor Vogue, Diana Vreeland, pentru a descrie cum moda și muzica au fost transformate de cultura tinerilor. Utilizarea modernă a termenului a fost într-un context politic, parțial datorită alegerilor generale din iunie din Marea Britanie și de mobilizarea tinerilor votanți.

Continuare »

În anul în care Donald Trump a tras protestele femeilor din toată țara, iar bărbați cu influență au fost acuzați de comportamente sexuale nepotrivite, cel mai important dicționar american a ales „femninism” cuvântul anului. Apelările termenului au crescut cu 70% anul acesta, căutările crescând după Marșul Femeilor din Washington și alte orașe americane de pe 21 ianuarie. Campania democratei Hillary Clinton și referințele care o asociau cu sufragetele îmbrăcate în alb, ca și pierderea sa în fața lui Donald Trump, al cărui comportament față de femei e bine cunoscut, a dus, de asemenea, la intensificarea conceptului.

Interesul a fost sporit și de romanul „Povestea cameristei”, adaptată într-un mini-serial despre un viitor distopic în care o femeie este concubină într-o perioadă dictatorială, dar și de succesul uriaș al filmului „Wonder Woman” (cu actrița istraeliană Gal Gadot în rolul principal) de la Hollywood.

Continuare »

Australian Dictionary Centre a declarat „kwaussie” cuvântul anului. Acesta înseamnă persoană care are dublă cetățenie, australiană și neo-zeelandeză, un neo-zeelandez care trăiește în Australia sau o persoană cu descendență din Australia și Noua Zeelandă, fiind hibrid între termenii „Kiwi” și „Aussie”.

Directorul Centrului, Amanda Laugesen, a declarat că au ales „kwaussie” pentru influența pe care criza cetățeniei o are asupra peisajului politic, cultural și social al Australiei în 2017.

Continuare »

Alegerea unui câștigător a impus nu numai căutarea celor mai căutate cuvinte, ci și vârfuri – ocazii în care un cuvânt este deodată căutat de multe mai multe ori decât de obicei în jurul unei anumite date.

În timp ce Donald Trump, un candidat polarizant, a fost investit în cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite, pe 22 ianuarie 2017, căutările privind cuvântul „inauguration” („inaugurare”) în dicționarul online Cambridge au înregistrat un vârf. La fel s-a întâmplat și cu interpelările cuvântului „populism”, pentru că, în aceeași zi, Papa Francisc a avertizat împotriva unui val de populism în creștere într-un interviu pe larg publicat de ziarul El Pais. La jumătatea lunii martie, după un alt interviu cu Suveranul Pontif – de data aceasta pentru publicația germană Die Zeit – căutările pentru termenul termen “populism” au crescut din nou.

Continuare »

Toată lumea crede că ştie ce este o ironie. De fapt, chestiunea e destul de încâlcită. Mai ales la americani.

„Ironic” nu înseamnă „ghinionist”, „interesant” sau „întâmplător”, deşi aceşti termeni deseori sunt folosiţi interşanjabil în Statele Unite. Şi această folosire greşită nu i-a ocolit nici pe lingvişti.

Cert este că incertitudinea legată de definiţia termenului „ironic” persistă şi e veche de zeci de ani. „Ironic” este pe lista de 58 de termeni frecvent folosiţi greşit în limba engleză, întocmită de lingvistul Steven Pinker de la Harvard, şi se află în topul cuvintelor cele mai accesate în varianta online a dicţionarului Merriam-Webster.

Prin urmare ce înseamnă ironia cu adevărat şi de unde vine confuzia asta? O parte a stării de ambiguitate provine din faptul că sunt nu mai puţin de trei definiţii ale termenului în unele dicţionare. Este vorba despre ironia socratică (metodă filozofică antică) şi ironia dramatică (tehnică retorică şi literară), dar definiţia care ne interesează – şi care este cea mai dezbătută – este ironia situaţională. Aceasta survine, aşa cum o defineşte Oxford English Dictionary, atunci când „o situaţie sau un eveniment par deliberat contrare cu ceea ce se aşteaptă şi adesea sunt amuzante într-un mod neaşteptat.”

Importantă, conform puriştilor, este partea deliberat contrară – ca o situaţie să fie ironică, trebuie să fie opusul a ceea ce se aşteaptă, nu doar o coincidenţă amuzantă.

Nu toţi lingviştii au totuşi această viziune limitată. Campionii sporirii limbajului fluid, Merriam-Webster argumentează că cei care folosesc „ironic” cu sensul de „întâmplător” nu greşesc, de fapt, ci nu fac decât să fie pionieri. Editorii spun: „Termenul ironie se aplică evenimentelor care sunt întâmplătoare şi, în vreme ce unii consideră că e o folosire incorectă, e doar una nouă.”

Folosirea repetată a expresiei „fake news” („știri false”) a condus la creșterea cu 365% a utilizării acesteia faţă de 2016, determinându-i pe cei de la Collins să-l aleagă cuvântul anului dintr-o listă scurtă care a inclus „cuffing season” și o nouă definiție a termenului „unicorn”.

În vreme ce președintele american Donald Trump folosește termenul ca să atace integritatea emisiunilor de știri critice, „fake news” descrie site-urile web care caută să își maximizeze traficul de internet dându-și poveștile fictive drept știri. Collins Dictionary îl definește drept: „informații false, deseori senzaționale, deghizate sub formă de de știri”.

Continuare »