Verbul a vaccina este un neologism care vine din limba franceză – vacciner, și ale cărui sensuri nu ridică mari probleme lingvistice – „a administra cuiva un vaccin, a introduce un vaccin în organism”. Sinonimele sunt însă extrem de interesante: un termen neologic din sfera medicală – a inocula, un termen din registrul popular – a altoi și unul din fondul vechi al limbii, funcționând ca regionalism – a posăi.

Evident că nu intenționez să intru în polemica pornită de la a vaccina sau a nu vaccina copiii… Dacă mă întrebați pe mine, uneori am impresia că rasa umană face o treabă excepțională în a se autodistruge, iar lucrurile se întâmplă așa cum trebuie. Dincolo de puterile noastre.

Continuare »

Dar nu-l folosim

! partizan are acum și valoare substantivală, și valoare adjectivală; este masculin cu pluralul partizani și femininul partizană-partizane. Din aceeași familie lexicală extinsă, apare ca noutate substantivul neutru *partizanat, care are și formă de plural, în anumite contexte – partizanate (atitudini).

* party este un anglicism, substantiv neutru articulat party-ul, având pluralul party-uri

! pasant folosit ca adjectiv are acum articol separat; se utilizează în structura contor pasant („contor care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor general”), deci adjectivul are formă pentru singular masculin, și pluralul pasante

! pasărea-cânepii și-a modificat un pic forma (era pasărea-cânepei anterior) și a primit acum genitiv-dativ – păsării-cânepii. Este vorba despre o serie întreagă de specii de păsări care suferă aceeași modificare: !pasărea-liră are acum genitiv-dativul păsării-liră și pluralul păsări-liră, precum și !pasărea-muscă (păsării-muscă la genitiv-dativ și păsări-muscă la plural), !pasărea-omătului (cu genitiv-dativul păsării-omătului) și !pasărea-paradisului (păsării-paradisului la genitiv-dativ).

* Pascal apare ca noutate, substantiv propriu

Verbul a alterna a ajuns la noi din limba franceză – alterner, cu rădăcini îndepărtate, în latină – alternare. Înseamnă, mai întâi de toate, „a reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale”.

Termenul se folosește despre două elemente diferite sau cu roluri diferite, iar al doilea se introduce prin prepoziția cu. De asemenea, are o utilizare intranzitivă, referindu-se la sunete – „a varia, a se schimba în diferitele forme gramaticale ale aceluiași cuvânt sau în cuvintele din aceeași familie, prin alternanță”.

Continuare »

* part apare cu utilizare nouă, ca adjectiv, masculin cu pluralul parți și femininul partă-parte („care aparține parților, popor din Antichitate, de origine iraniană, dintre Eufrat și Indus”). Din aceeași familie lexicală, se consemnează substantivul *partă, feminin cu genitiv-dativul partei (limba parților).

* parteneriat se desparte par-te-ne-ri-at și este substantiv neutru cu pluralul parteneriate

* participativ este adjectiv masculin cu pluralul participativi și femininul participativă-participative („care participă afectiv, din tot sufletul”)

! partidă este substantiv feminin cu genitiv-dativul partidei; când se referă la jocuri, căsătorii sau grupuri instrumentale, are și formă de plural – partide

* parti-pris vine din franceză, de unde păstrează și pronunția partiprí; este substantiv neutru cu articularea parti-pris-ul și pluralul parti-pris-uri („părere preconcepută”)

Verbul a medita are sensuri care vin din două zone diferite: unele dintre ele au legătură cu „a gândi, a reflecta îndelung asupra unui lucru”, iar celelalte cu „a ajuta, în afara orelor de curs, să-și pregătească lecțiile, examenele”. Voi lăsa la o parte, deocamdată, cea de-a doua categorie și mă voi ocupa doar de prima, care pare mai diversă.

Termenul vine din franceză (méditer), este o moștenire din limba latină (meditari) și se construiește adesea cu prepozițiile „la” și „asupra”. Cele două sensuri învechite ale sale se referă la „a examina ceva din toate punctele de vedere”, dar și la „a pune ceva la cale, a organiza pe ascuns” (referitor la acțiuni dușmănoase sau lucruri reprobabile).

Mai rar, verbul este utilizat cu sensul de „a-și reprezenta în minte, a pregăti îndelung în gând” – pentru planuri, lucruri idei. Toate acestea fiind zise, echivalentele pot fi extrem de numeroase și variate: a analiza, a aprofunda, a cerceta, a chibzui, a considera, a cugeta, a examina, a gandi, a investiga, a judeca, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a raționa, a reflecta, a studia, a țese, a urmări, a urzi, a visa.

Continuare »