Verbul a patetiza vine din limba franceză (pathétiser), este intranzitiv și e folosit mai ales în registrul livresc. Definițiile sunt două – „a pune patos (în ceva)” și „a exagera caracterul patetic”. Și cam asta este tot ce precizează dicționarele despre acest verb.

Pot să înțeleg și să apreciez primul sens al verbului. Puține lucruri care merită făcute în viața asta pot fi realizate fără dăruirea pătimașă de sine. Semnificația lui este înaltă, iar această dimensiune lipsește din multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Evident că nu toți avem destine excepționale, așa că poate părea ciudată afirmația că patosul ar fi un ingredient necesar al vieții… Și totuși. Când de frumoși sunt oamenii însuflețiți de pasiuni!

Continuare »

* paternalism, substantiv neutru – „concepție care desemnează interesul pe care îl manifestă patronii sau conducătorii de fabrici, uzine etc. pentru bunăstarea muncitorilor sau pentru atmosfera familială din întreprindere, raporturile dintre patroni și muncitori caracterizate prin afecțiune reciprocă, autoritate și respect; a fost teoretizat de Frédéric Le Play”

* Pater noster (rugăciune) vine din limba latină și este înregistrat ca substantiv propriu neutru

* a patetiza apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el patetizează

! patinaj este substantiv neutru fără formă de plural acum. Din aceeași familie lexicală, apare compusul *patinaj-viteză, substantiv neutru.

! patio („curte interioară pavată, înconjurată cu arcade, specifică palatelor spaniole”) se desparte pa-ti-o, este substantiv neutru cu pluralul patiouri

Verbul a rostui este un derivat al substantivului rost, cu sufixul -ui și are mult mai multe sensuri decât m-aș fi așteptat. Dintre toate, cel pe care îl cunoșteam era „a umple cu un material de etanșizare și a netezi rosturile dintre cărămizile unei zidării, dintre pavelele sau bordurile unei șosele etc. pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie sau de infiltrație”. Evident, nu de pe vremurile când construiam șosele, ci după ce-am tot trecut prin renovări…

Un alt sens care mi-a sunat cunoscut a fost „a procura ceva prin mijloace improvizate”, adică familiara expresie „a face rost de ceva” – văd sinonimia cu a procura, dar habar n-aveam că i se potrivește verbul a rostui! Iar două dintre celelalte explicații vin din zone necunoscute mie: „a forma cu mâna rostul urzelii la războiul de țesut” și „a bate, de o parte și de alta, vârful dinților unei pânze de ferăstrău”.

Mai sunt două utilizări, legate de pragmatismul firesc al omului – „a aranja pe cineva într-un post, într-o situație convenabilă” sau „a așeza conform unor cerințe de ordin practic”, dar acestea mă interesează mai puțin. Pentru că cel mai mult îmi place sensul care are legătură cu rostuirea aceea importantă, a facerii de sine și a găsirii de loc în viața asta: „a așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine”, deci a rândui cum se cuvine, a nimeri rostul tuturor lucrurilor.

Continuare »

! paște/paști (pâine sfințită) este substantiv feminin doar cu formă de plural; se articulează paștele/paștile. Din aceeași familie lexicală, !Paște (sărbătoare) este substantiv propriu masculin cu pluralul Paști – doi Paști, dar neutru pentru Sfintele Paști (spune DOOM2). Structura *la Paștele cailor (sinonimă cu niciodată) este locuțiune adverbială folosită în limbaj familiar. Există și !paștele-calului/paștele-cailor, substantiv masculin articulat, denumire de plantă.

! paște-vânt este substantiv masculin și feminin, cu genitiv-dativul lui paște-vânt și pluralul paște-vânt

* pate (de ficat) este substantiv neutru, articulat pateul și cu pluralul pateuri (sorturi)

! patent are acum aceeași formă și pentru clește, și pentru brevet (anterior patentă); este substantiv neutru cu pluralul patente

* paternal apare ca noutate, iar DEX-ul îl dă ca un sinonim livresc pentru patern; este adjectiv – masculin cu pluralul paternali și femininul paternală-paternale

Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.

Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.

Continuare »

! pască (prăjitură, pâine nedospită) este substantiv feminin care și-a modificat forma de genitiv-dativ – pascăi (în loc de păștii) și nu mai are formă pentru plural (anterior, se folosea păști)

! passacaglia (dans italian și spaniol) este un termen venit din italiană, de unde păstrează și pronunția (gli se pronunță li); este substantiv feminin cu genitiv-dativul passacagliei și pluralul passacaglii

! passing-shot este un termen folosit în tenis („minge care trece pe lângă adversarul venit la fileu”); este un anglicism (sh se pronunță ș), substantiv neutru cu pluralul passing-shoturi

! pastramă este substantiv feminin cu genitiv-dativul pastramei și pluralul (pentru sorturi) pastrame/păstrămuri

! pașoptism este substantiv neutru și are acum două variante corecte pentru despărțirea în silabe – pa-șop-tism/paș-op-tism. Din aceeași familie lexicală, adjectivul !pașoptist suferă aceeași modificare; are atât valoare substantivală, cât și adjectivală – masculin cu pluralul pașoptiști și femininul pașoptistă-pașoptiste.