! a se împăuna (îm-pă-u-na) trece în clasa reflexivelor, având, la indicativ prezent, forma el se împăunează

! a se împâcli se foloseşte rar („a se acoperi cu pâclă, a căpăta un aspect tulbure; a-şi pierde claritatea”) şi se desparte îm-pâ-cli; verbul are indicativul prezent se împâcleşte, imperfectul se împâclea şi conjunctivul prezent să se împâclească

! a se împeliţa (sinonim cu „a se întrupa, a se încarna”) este un termen învechit; trece în clasa reflexivelor şi are indicativul prezent se împeliţează. Anterior, exista şi forma a împieliţa, care a dispărut, dar este interesant faptul că în limbă pătrund doi termeni noi, derivaţi din el (şi nu din forma acum corectă): adjectivul masculin *împieliţat (cu pluralul împieliţaţi şi femininul împieliţată-împieliţate) şi substantivul masculin articulat *împieliţatul (=dracul).

! a se împicioroga apare ca element popular („a începe să meargă, a se pune pe picioare, a se întrema”) şi este reflexiv cu indicativul prezent se împicioroghează

* împingător este substantiv neutru, cu pluralul împingătoare