Iulia Muşat

! Patruzeci de Sfinți (sărbătoare) este un substantiv propriu masculin

! patvagon este menționat acum ca învechit, substantiv neutru cu pluralul patvagoane (vagon de bagaje)

* Pazvante apare ca substantiv propriu masculin; termenul poate fi auzit în sintagme de tipul „(de) pe vremea lui Pazvante”, adică (de) demult, din vechime. Din aceeași familie lexicală, este înregistrat !pazvantlâu (paz-van-tlâu/paz-vant-lâu), substantiv masculin cu pluralul pazvantlâi (ostaș din trupele rebele ale lui Pazvantoglu/Pazvante; hoț, tâlhar, pungaș); în același fel și cu aproximativ același sens, este precizat și !pazvantoglu.

! păcătos are acum atât valoare adjectivală, cât și substantivală, masculin cu pluralul păcătoși și femininul păcătoasă-păcătoase. Unul dintre verbele acestei familii lexicale este !a se păcătoși, care trece în clasa reflexivelor; funcționează în registrul popular și familiar, și are indicativul prezent el se păcătoșește, imperfectul el se păcătoșea, conjunctivul prezent el să se păcătoșească.

! păduche-de-lemn (insectă) e substantiv masculin cu pluralul păduchi-de-lemn; tot astfel, !păduchele-calului este substantiv masculin articulat

Verbul a suprasolicita este format din supra- („element de compunere însemnând deasupra, peste sau indicând un sens superlativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe”) și verbul a solicita, însemnând – așa cum lesne se poate deduce – „a solicita peste măsură, a solicita excesiv” și fiind echivalent cu a supraîncărca.

Asta e tot ce oferă dicționarele, în condițiile în care ar trebui ca, pe lângă vorbe goale și aparent simple, să emită niscaiva avertismente. Pentru că, dintre toate verbele, acesta mi se pare unul care definește timpurile noastre. Omul modern – și generalizez, evident – nu mai are grija de a-și satisface nevoile de bază – nu mai vânează ca să mănânce, nu-și mai face el însuși hainele ori casa.

Continuare »

* patiser apare ca noutate, substantiv masculin cu pluralul patiseri

! patognomonic („care este caracteristic unei boli, pe baza căruia se poate stabili diagnosticul” – despre simptome, semne) are două despărțiri corecte în silabe – pa-tog-no-mo-nic/pa-to-gno-mo-nic; este adjectiv masculin cu pluralul patognomonici și femininul patognomonică-patognomonice

! patricid (acțiune) se folosește rar; se desparte pa-tri-cid și este substantiv neutru cu pluralul patricide (mai vechiul patriciduri a dispărut)

* patronim („nume de familie”) se desparte pa-tro-nim și este substantiv neutru cu pluralul patronime. Din familia lui lexicală extinsă, suferă modificări !patronimic, termen care are, acum, articole separate pentru valoarea adjectivală (apare în structură sufix patronimic – masculin cu pluralul feminin patronimice) și pentru cea substantivală (neutru cu pluralul patronimice).

! patrunghiular („care are patru unghiuri”) se folosește rar și se desparte pa-trun-ghiu-lar acum (anterior era patr-un-ghiu-lar); este adjectiv masculin cu pluralul patrunghiulari și femininul patrunghiulară-patrunghiulare

Verbul a patetiza vine din limba franceză (pathétiser), este intranzitiv și e folosit mai ales în registrul livresc. Definițiile sunt două – „a pune patos (în ceva)” și „a exagera caracterul patetic”. Și cam asta este tot ce precizează dicționarele despre acest verb.

Pot să înțeleg și să apreciez primul sens al verbului. Puține lucruri care merită făcute în viața asta pot fi realizate fără dăruirea pătimașă de sine. Semnificația lui este înaltă, iar această dimensiune lipsește din multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Evident că nu toți avem destine excepționale, așa că poate părea ciudată afirmația că patosul ar fi un ingredient necesar al vieții… Și totuși. Când de frumoși sunt oamenii însuflețiți de pasiuni!

Continuare »

* paternalism, substantiv neutru – „concepție care desemnează interesul pe care îl manifestă patronii sau conducătorii de fabrici, uzine etc. pentru bunăstarea muncitorilor sau pentru atmosfera familială din întreprindere, raporturile dintre patroni și muncitori caracterizate prin afecțiune reciprocă, autoritate și respect; a fost teoretizat de Frédéric Le Play”

* Pater noster (rugăciune) vine din limba latină și este înregistrat ca substantiv propriu neutru

* a patetiza apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el patetizează

! patinaj este substantiv neutru fără formă de plural acum. Din aceeași familie lexicală, apare compusul *patinaj-viteză, substantiv neutru.

! patio („curte interioară pavată, înconjurată cu arcade, specifică palatelor spaniole”) se desparte pa-ti-o, este substantiv neutru cu pluralul patiouri

Verbul a rostui este un derivat al substantivului rost, cu sufixul -ui și are mult mai multe sensuri decât m-aș fi așteptat. Dintre toate, cel pe care îl cunoșteam era „a umple cu un material de etanșizare și a netezi rosturile dintre cărămizile unei zidării, dintre pavelele sau bordurile unei șosele etc. pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie sau de infiltrație”. Evident, nu de pe vremurile când construiam șosele, ci după ce-am tot trecut prin renovări…

Un alt sens care mi-a sunat cunoscut a fost „a procura ceva prin mijloace improvizate”, adică familiara expresie „a face rost de ceva” – văd sinonimia cu a procura, dar habar n-aveam că i se potrivește verbul a rostui! Iar două dintre celelalte explicații vin din zone necunoscute mie: „a forma cu mâna rostul urzelii la războiul de țesut” și „a bate, de o parte și de alta, vârful dinților unei pânze de ferăstrău”.

Mai sunt două utilizări, legate de pragmatismul firesc al omului – „a aranja pe cineva într-un post, într-o situație convenabilă” sau „a așeza conform unor cerințe de ordin practic”, dar acestea mă interesează mai puțin. Pentru că cel mai mult îmi place sensul care are legătură cu rostuirea aceea importantă, a facerii de sine și a găsirii de loc în viața asta: „a așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine”, deci a rândui cum se cuvine, a nimeri rostul tuturor lucrurilor.

Continuare »