Iulia Muşat

! paște/paști (pâine sfințită) este substantiv feminin doar cu formă de plural; se articulează paștele/paștile. Din aceeași familie lexicală, !Paște (sărbătoare) este substantiv propriu masculin cu pluralul Paști – doi Paști, dar neutru pentru Sfintele Paști (spune DOOM2). Structura *la Paștele cailor (sinonimă cu niciodată) este locuțiune adverbială folosită în limbaj familiar. Există și !paștele-calului/paștele-cailor, substantiv masculin articulat, denumire de plantă.

! paște-vânt este substantiv masculin și feminin, cu genitiv-dativul lui paște-vânt și pluralul paște-vânt

* pate (de ficat) este substantiv neutru, articulat pateul și cu pluralul pateuri (sorturi)

! patent are acum aceeași formă și pentru clește, și pentru brevet (anterior patentă); este substantiv neutru cu pluralul patente

* paternal apare ca noutate, iar DEX-ul îl dă ca un sinonim livresc pentru patern; este adjectiv – masculin cu pluralul paternali și femininul paternală-paternale

Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.

Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.

Continuare »

! pască (prăjitură, pâine nedospită) este substantiv feminin care și-a modificat forma de genitiv-dativ – pascăi (în loc de păștii) și nu mai are formă pentru plural (anterior, se folosea păști)

! passacaglia (dans italian și spaniol) este un termen venit din italiană, de unde păstrează și pronunția (gli se pronunță li); este substantiv feminin cu genitiv-dativul passacagliei și pluralul passacaglii

! passing-shot este un termen folosit în tenis („minge care trece pe lângă adversarul venit la fileu”); este un anglicism (sh se pronunță ș), substantiv neutru cu pluralul passing-shoturi

! pastramă este substantiv feminin cu genitiv-dativul pastramei și pluralul (pentru sorturi) pastrame/păstrămuri

! pașoptism este substantiv neutru și are acum două variante corecte pentru despărțirea în silabe – pa-șop-tism/paș-op-tism. Din aceeași familie lexicală, adjectivul !pașoptist suferă aceeași modificare; are atât valoare substantivală, cât și adjectivală – masculin cu pluralul pașoptiști și femininul pașoptistă-pașoptiste.

Verbul a vaccina este un neologism care vine din limba franceză – vacciner, și ale cărui sensuri nu ridică mari probleme lingvistice – „a administra cuiva un vaccin, a introduce un vaccin în organism”. Sinonimele sunt însă extrem de interesante: un termen neologic din sfera medicală – a inocula, un termen din registrul popular – a altoi și unul din fondul vechi al limbii, funcționând ca regionalism – a posăi.

Evident că nu intenționez să intru în polemica pornită de la a vaccina sau a nu vaccina copiii… Dacă mă întrebați pe mine, uneori am impresia că rasa umană face o treabă excepțională în a se autodistruge, iar lucrurile se întâmplă așa cum trebuie. Dincolo de puterile noastre.

Continuare »

! partizan are acum și valoare substantivală, și valoare adjectivală; este masculin cu pluralul partizani și femininul partizană-partizane. Din aceeași familie lexicală extinsă, apare ca noutate substantivul neutru *partizanat, care are și formă de plural, în anumite contexte – partizanate (atitudini).

* party este un anglicism, substantiv neutru articulat party-ul, având pluralul party-uri

! pasant folosit ca adjectiv are acum articol separat; se utilizează în structura contor pasant („contor care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor general”), deci adjectivul are formă pentru singular masculin, și pluralul pasante

! pasărea-cânepii și-a modificat un pic forma (era pasărea-cânepei anterior) și a primit acum genitiv-dativ – păsării-cânepii. Este vorba despre o serie întreagă de specii de păsări care suferă aceeași modificare: !pasărea-liră are acum genitiv-dativul păsării-liră și pluralul păsări-liră, precum și !pasărea-muscă (păsării-muscă la genitiv-dativ și păsări-muscă la plural), !pasărea-omătului (cu genitiv-dativul păsării-omătului) și !pasărea-paradisului (păsării-paradisului la genitiv-dativ).

* Pascal apare ca noutate, substantiv propriu

Verbul a alterna a ajuns la noi din limba franceză – alterner, cu rădăcini îndepărtate, în latină – alternare. Înseamnă, mai întâi de toate, „a reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale”.

Termenul se folosește despre două elemente diferite sau cu roluri diferite, iar al doilea se introduce prin prepoziția cu. De asemenea, are o utilizare intranzitivă, referindu-se la sunete – „a varia, a se schimba în diferitele forme gramaticale ale aceluiași cuvânt sau în cuvintele din aceeași familie, prin alternanță”.

Continuare »