Centrul de Pregătire Profesională în Cultură organizează începând cu 15 martie 2010 cursuri de limba engleză nivel începător, mediu şi avansat (conform scalei europene de referinţă) acreditate de MMFPS şi MECTS.
Cursurile se adresează tuturor persoanelor care doresc să dobândească sau să îşi perfecţioneze cunoştinţele de limba engleză.
Continuare »
| When Winter scourged the meadow and the hill And in the withered leafage worked his will, The water shrank, and shuddered, and stood still, – Then built himself a magic house of glass, Irised with memories of flowers and grass, Wherein to sit and watch the fury pass. |
Când iarna bântuie prin văi şi munţi Şi se aşterne pe frunzişul veşted Şi apa se retrage, înfiorată, deodată potolită – Omul îşi face-atunci o casă magică din sticlă, Împodobită cu-amintirea florilor şi-a ierbii, Aşteptând cu răbdare să treacă urgia. |
| Charles G.D. Roberts | traducere de Virgil Teodorescu, Petronela Negoşanu |
A viscoli ne-a mâncat zilele iarna asta, ca mai demult, în alţi ani rătăciţi prin memorie. Nu pare mare lucru de capul lui, pentru că nu trimite în prea multe direcţii cu semnificaţiile. Se referă (doar!) la un vânt care bate cu putere, spulberând şi troienind (succesiv!) zăpada. Nimic altceva, în afara unei sinonimii cu a viforî (despre care trebuie să recunosc că-mi place tare cum sună). Şi totuşi, câtă tragedie!
Continuare »
| The tame bird was in a cage, the free bird was in the forest. They met when the time came, it was a decree of fate. The free bird cries, „O my love, let us fly to wood.” The cage bird whispers, „Come hither, let us both live in the cage.” Says the free bird, „Among bars, where is there room to spread one’s wings?” „Alas,” cries the cage bird, „I should not know where to sit perched in the sky.” |
Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure. Soarta a făcut să se întâlnească. Pasărea sălbatică strigă: „Vino, iubito, să zburăm în codru.” Pasărea îmblânzită murmură: „Vino aici, să trăim alături în colivie.” „Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?” spuse pasărea liberă. „Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească.” |
| The free bird cries, „My darling, sing the songs of the woodlands.” The cage bird says, „Sit by my side, I’ll teach you the speech of the learned.” The forest bird cries, „No, ah no! songs can never be taught.” The cage bird says, „Alas for me, I know not the songs of the woodlands.” |
„Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii.” „Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă.” Pasărea pădurii răspunse: „Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată.” Pasărea din colivie grăi: „Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii.” |
| Their love is intense with longing, but they never can fly wing to wing. Through the bars of the cage they look, and vain is their wish to know each other. They flutter their wings in yearning, and sing, „Come closer, my love!” The free bird cries, „It cannot be, I fear the closed doors of the cage.” The cage bird whispers, „Alas, my wings are powerless and dead.” |
Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă. Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte. Ele bat din aripi şi cântă: „Vino mai aproape, dragostea mea!” Pasărea liberă strigă: „Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale.” „Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte. |
| Rabindranath Tagore | traducere de George Popa |
Verbul a mămicí nu există. Mă văd nevoită să reclam, pe această cale, absenţa din limba română a cuvântului ăstuia fundamental! Recunosc, nu l-am inventat eu, dar mi-a fost semnalată lipsa lui, iar azi, cu voia dumneavoastră, o să-l lămurim pe a mămicí (repetaţi după mine mă-mi-ci!). S-ar putea să vi se pară că n-am multe de spus despre asta, pentru simplul motiv că n-am vreo experienţă personală directă în domeniu. Dar o să-mi iertaţi neîndemânarea deoarece, într-un fel cât se poate de plăcut şi de măgulitor pentru mine, mi-a fost acordat privilegiul de a vorbi despre verbul acesta. De către persoane cu autoritate, care mămicesc de zor!
Continuare »
| The poet in his tree of hell will see life steadily and see it well. The world is round. It moves in circles. The poet in his vision tree imparts immaculate necessity to murder, ignorance and lust. |
Poetul în copacul său infernal întrezări-va viaţa mereu şi foarte bine. Lumea e rotundă. Se roteşte. Poetul în copacul viziunii sale deosebeşte necesitatea imaculată de omor, ignoranţă şi desfrâu. |
| The world is round. It moves in circles. Poetry, the poet’s curse, will look, for better or for worse, like a simple monk in meditation cloaked in apparent deprivation: in its ambiguous nakedness glows the raiment of its otherness. |
Lumea e rotundă. se roteşte. Poezia, blestemul poetului, va avea grijă de mai bine ori de mai rău, ca un simplu călugăr în timpul rugii, înveşmântat în privaţiuni aparente: în ambiguităţile ei despuiate ard straiele multiplelor ei deosebiri. |
| The world is round. It moves in circles. With laughter on his haunted face, a madman captive in a leaf’s embrace, the poet wildly shakes his tree… |
Lumea e rotundă. Se roteşte. Cu un surâs pe faţa lui schimonosită un nebun captiv îmbrăţişând o frunză, poetul îşi scutură cu furie copacul… |
| The world is round. It moves in circles. | Lumea e rotundă. Se roteşte. |
| Phyllis Webb | traducere de Virgil Teodorescu, Petronela Negoşanu |
© 2024 blog.ro-en.ro