Verbul a (se) fortifica face parte dintre cele a căror pătrundere în limba română poate fi asociată fenomenului lingvistic numit relatinizare. Acesta a fost împrumutat din limba latină (din fortificare), unul dintre elementele care au favorizat acest proces fiind şi existenţa unor termeni similari în alte limbi romanice – franţuzescul fortifier, de la care l-am primit, direct, şi pe a (se) fortifia.

Are două sensuri de bază, unul utilizându-se în domeniul militar şi însemnând „a întări un loc prin lucrări de fortificaţie”. În această situaţie, termenul poate avea în vedere aşezări ori linii de luptă, fiind sinonim cu a consolida ori cu a (se) retranşa, care se foloseşte extrem de rar. De asemenea, e interesantă echivalenţa cu a (se) întemeia, o accepţie mai veche a acestuia referindu-se la stabilirea unui nou oraş.

Celălalt sens al verbului a (se) fortifica face trimitere la „a face ca organismul să fie mai puternic, mai rezistent, a face mai robust, a face să capete forţe fizice şi morale”, fiind sinonim cu a (se) căli, a (se) fortifia, a (se) oţeli sau, uneori, cu a (se) întrema. Dintre antonime, dicţionarele precizează câteva, doar pentru această a doua accepţie a cuvântului – a se hârbui, a se ramoli, a slăbi.

Continuare »

„Underperform” – a face mai puţin decât era de aşteptat ori s-a crezut posibil, folosit tradiţional în legătură cu echipa de fotbal a Angliei – este unul dintre cei 1.000 de termeni adăugaţi în cea de-a treisprezecea ediţie a dicţionarului britanic numărul unu ca vânzări.

Această ediţie a dicţionarului, publicat prima oară în 1872, marchează prima introducere a termenilor în dicţionar având ca sursă folosirea activă a acestora de către mulţime. Este cunoscut pentru includerea termenilor neobişnuiţi şi este popular printre cei care rezolvă cuvinte încrucişate. Un cuvânt trebuie să demonstreze „influenţa sa de durată asupra limbii pentru a evita ca expresiile cu viaţă scurtă sau fade să fie introduse,” au declarat purtătorii de cuvânt ai dicţionarului.

Continuare »

Verbul a prefera are, în dicţionare, o serie de explicaţii care se referă, toate, la aceeaşi idee de bază – a alegerii a ceva în detrimentul a altceva –, discutând însă mai mult sau mai puţin motivele acestei alegeri. Astfel, prima lămurire care apare notată este sensul extins, cel general, însemnând „a da întâietate sau precădere unui lucru, unei situaţii sau unei fiinţe, în raport cu altceva sau cu altcineva”.

Definiţia pare însă a fi insuficientă, pentru că această acordare de întâietate se face pe baza unor evaluări – de multe ori personale – şi a unor ierarhizări. Dicţionarele completează lămuririle, în consecinţă, subliniind că verbul se referă la „a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva”, ori „a aprecia mai mult ceva sau pe cineva, a ţine mai mult la …, a-i plăcea mai mult ceva sau cineva”.

Continuare »

Cuvântul „blockbuster„, cu sensul de „succes extraordinar”, este un succes în sine, depăşind graniţele limbii engleze, fiind utilizat şi în alte limbi.

Interesant este că sensul iniţial a cam fost uitat. Era o bombă enormă, suficient de mare ca să distrugă un întreg tronson de clădiri. Construită de către Royal Air Force a Marii Britanii la începutul anilor 1940, prima bombă, ce cântărea 4.000 de pfunzi (aproape 2 tone), a fost folosită în timpul unui atac asupra Germaniei din 1941. În doi ani de zile, RAF a început să folosească bombe de trei ori mai mari, iar în 1943 a lansat mai mult de 25.000 de bombe. Numele „blockbuster” a fost imediat popularizat de presă şi până la sfârşitul anilor 1950 descria orice făcea praf tot cartierul, în sens figurat.

Chiar dacă este lucrarea cea mai completă pe plan mondial a unei limbi de circulaţie internaţională, Oxford English Dictionary (OED) e posibil să dispară pentru totdeauna de pe rafturile bibliotecilor, întrucât volumele tipărite nu mai sunt viabile comercial. Editorii se tem că următoarea ediţie nu va mai apărea niciodată în format tipărit din pricina mărimii sale considerabile, numai o versiune online fiind viabilă şi accesibilă celor dedicaţi studiului limbii engleze. În acest moment, se are în vedere doar latura academică, deoarece cea de-a treia ediţie a faimosului dicţionar, estimată să acopere 40 de volume, a depăşit cu 20 de ani orarul stabilit.

Michael Proffitt, editorul-şef al OED, a spus că această capodoperă mamut se confruntă cu întârzieri pentru că „informaţia supraîncărcată” de pe internet încetineşte ritmul culegătorilor. Echipa formată din 70 de filologi, printre care se află şi lexicografi, etimologişti şi experţi în pronunţie, lucrează la cea mai recentă ediţie, cunoscută sub numele de „OED3”.

Continuare »

Verbul a (se) tunde vine din latinescul tondere şi înseamnă, în primul rând, „a(-şi) scurta, a(-şi) reteza, a(-şi) tăia părul, barba sau mustaţa”. Prin analogie cu acest sens, termenul mai are două semnificaţii – când acţiunea este exercitată asupra animalelor, adică „a tăia lâna sau părul de pe corpul acestora”, sau când are în vedere aspectul estetic al unor obiecte/spaţii, adică „a tăia în mod egal fibrele unei ţesături, iarba, frunzele, crengile copacilor etc.”

Verbul este folosit şi în accepţie religioasă, însemnând, în ritualul Bisericii Ortodoxe, „a tăia părul de pe capul unui bărbat înainte de a-l călugări”, ajungând chiar a fi sinonim în utilizare cu a călugări. Celelalte elemente echivalente ca semnificaţie nu sunt, totuşi, atât de numeroase pe cât s-ar crede; nu am reuşit să identific nici măcar unul care să nu necesite lămuriri suplimentare: a reteza (părul), a tăia (părul), a curăţa (copacii).

Continuare »