Rezultate

23 feb.

a depinde

Verbul a depinde are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la lucruri, fapte sau atitudini şi însemnând „a fi legat cu necesitate de, a fi în funcţie de, a atârna de ceva”. Cea de-a doua semnificaţie este folosită în legătură cu persoane, instituţii sau regiuni ori ţinuturi – „a fi sub autoritatea sau conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva, a fi în puterea ori la dispoziţia cuiva”, sinonim cu a aparţine, a ţine (de).

Omul este o fiinţă foarte ciudată, care îşi construieşte visele pe baza unei mult râvnite in-dependenţe faţă de toate cele din jurul lui. Crede că n-are nevoie de oameni, crede că-şi poate fi autosuficient – şi, uneori, poate reuşeşte asta. Dar sunt foarte multe lucruri în viaţă care nu depind de voinţa şi de dorinţele noastre. Mi se pare extrem de păguboasă, chiar periculoasă, concepţia conform căreia totul în jurul nostru este rezultatul influenţei noastre.

Continuare »

18 feb.

„Song: to Celia” de Ben Jonson

Drink to me only with thine eyes,
And I will pledge with mine;
Or leave a kiss but in the cup,
And I’ll not look for wine.
The thirst that from the soul doth rise
Doth ask a drink divine;
But might I of Jove’s nectar sup,
I would not change for thine.
Din ochi închină-mi cupa ta,
Cu-ai mei şi eu mă-nchin;
Lasă-ţi sărutul în pahar
Şi nu mai jindui vin!
Când e-nsetată inima,
Vrea un pocal divin –
Dar nici cu-al zeilor Nectar
Pe-al tău să-l schimb nu ţin.
I sent thee late a rosy wreath,
Not so much honouring thee
As giving it a hope, that there
It could not withered be.
But thou thereon didst only breathe,
And sent’st it back to me;
Since when it grows, and smells, I swear,
Not of itself, but thee.
Un braţ de roze-ţi trimisei,
Nu doar că se cuvine,
Ci ca să sper că tot frumoase
Rămân, şi că vor ţine…
Dar tu, abia privind spre ele,
Le-ai şi întors la mine –
De-atunci, mă jur, la fel miros,
Ci nu a flori: a tine.
Ben Jonson traducere de Tudor Dorin

11 feb.

„The Passionate Shepherd to His Love” de Christopher Marlowe

Come live with me and be my Love,
And we will all the pleasures prove
That hills and valleys, dale and field,
And all the craggy mountains yield.
Hai, vino-mi, fii iubirea mea,
Şi-al nostru-i tot ce ne-o plăcea:
Câmpii şi dealuri, văi adânci
Şi tot ce-i viu, pe munţi, pe stânci.
There will we sit upon the rocks
And see the shepherds feed their flocks,
By shallow rivers, to whose falls
Melodious birds sing madrigals.
Din pisc, stând noi pe bolovani,
Zări-vom turme şi ciobani
Şi gârla – unde se prăvale,
Şi paseri cântă madrigale.
There will I make thee beds of roses
And a thousand fragrant posies,
A cap of flowers, and a kirtle
Embroider’d all with leaves of myrtle.
Aici din roz pat ţi-oi face
Şi mii buchete busuoiace;
Din flori o scufă, şi-un pieptar
Brodat cu frunze de smirdar;
A gown made of the finest wool
Which from our pretty lambs we pull,
Fair linèd slippers for the cold,
With buckles of the purest gold.
Pe-un strai din cea mai moale lână
De miei gingaşi vei fi stăpână;
Şi moi blăniţi, de cald să ţie,
Cu copci de aur da-voi ţie;
A belt of straw and ivy buds
With coral clasps and amber studs:
And if these pleasures may thee move,
Come live with me and be my Love.
Şi-un brâu de iederi şi grozamă
Cu chihlimbar pe cataramă;
Şi-acestea dacă ţi-or plăcea,
Hai, vino-mi, fii iubita mea.
Thy silver dishes for thy meat
As precious as the gods do eat,
Shall on an ivory table be
Prepared each day for thee and me.
Şi-n talger de argint îţi dau
Mâncări de preţ cum zeii au,
Iar tu şi eu, în orice zi,
Pe-o albă masă vom prânzi.
The shepherd swains shall dance and sing
For thy delight each May-morning:
If these delights thy mind may move,
Then live with me and be my Love.
În mai, ai stânei păstorei
Spre-al tău desfăt dansa-vor ei…
Deci dacă-ţi plac aşa dsfături,
Iubito, vino-mi tu alături!
Christopher Marlowe traducere de Tudor Dorin

28 ian.

„Astrophil and Stella – Sonnet I” de Philip Sidney

Loving in truth, and fain in verse my love to show
That she (dear She) might take some pleasure of my pain:
Pleasure might cause her read, reading might make her know,
Knowledge might pity win, and pity grace obtain;
I sought fit words to paint the blackest face of woe,
Studying inventions fine, her wits to entertain:
Oft turning others’ leaves, to see if thence would flow
Some fresh and fruitful showers upon my sun-burn’d brain.
But words came halting forth, wanting Invention’s stay,
Invention, Nature’s child, fled step-dame Study’s blows,
And others’ feet still seem’d but strangers in my way.
Thus, great with child to speak, and helpless in my throes,
Biting my truant pen, beating myself for spite–
“Fool,” said my Muse to me, “look in thy heart and write.”
Iubind temeinic, m-oi preface-n vers,
Să-şi afle-un farmec draga-ntr-al meu dor –
Citind cu drag, cititu-i un revers
La tot ce-ndur – balsam îndurător!
Tristeţea-mi zugrăvii în chip divers,
Sortind expresii, har născocitor,
Scornii printr-alte pagini proaspăt viers,
Ploi rodnice-într-al arşiţei cuptor!
Dar calpe vorbe-alung Invenţia,
Ce-i prunc al Firii, studiul sterb o curmă:
Simt paşi străini umblând pe calea mea!
Când, burduşit cu vorbele-mi din urmă,
Îmi dau un pinten, Muza mea mă-mbie:
Smintite, moaie-n inimă şi scrie!
Philip Sidney traducere de Dan Duţescu

21 ian.

„Sonnet I” de Samuel Daniel

Fair is my Love and cruel as she’s fair;
Her brow-shades frown, although her eyes are sunny,
Her smiles are lightning, though her pride despair,
And her disdains are gall, her favours honey:
A modest maid, deck’d with a blush of honour,
Whose feet do tread green paths of youth and love;
The wonder of all eyes that look upon her,
Sacred on earth, design’d a Saint above.
Chastity and Beauty, which were deadly foes,
Live reconcilèd friends within her brow;
And had she Pity to conjoin with those,
Then who had heard the plaints I utter now?
For had she not been fair, and thus unkind,
My Muse had slept, and none had known my mind.
Frumoasă-i Doamna mea precât de crudă;
Se-încruntă des, deşi privirea-i râde;
Trufaş zâmbind, nădejdi surâsu-i nu dă;
E miere-alintu-i, dar dispreţul – gâde.
Podoabă – cinstea sa; sfioasa fată,
Călcând poteca dragostei, încântă
Toţi ochii care către dânsa cată:
Cum pe pământ, şi-n cer ea fi-va sfântă.
Frumseţea şi fetia, vechi vrăjmaşe,
Făptura ei le-împacă foarte bine;
Iar dac-ar şti şi-n milă să le-înfaşe,
Au nu s-ar stinge-atunci prelungi suspine?
Dar, Doamna mea de n-ar fi fost şi rea,
Nicicui cât sufăr Muza-mi nu spunea.
Samuel Daniel traducere de Tudor Dorin

20 ian.

Oxford Junior Dictionary a înlocuit termeni din natură cu cei din tehnologie

Noua ediţie a Oxford Junior Dictionary a eliminat 50 de termeni legaţi de natură şi viaţa la ţară şi i-a înlocuit cu termeni asociaţi cu calculatoarele şi mediul online, spre consternarea unor scriitori faimoşi care au trimis o scrisoare de protest.

În noul dicţionar nu veţi mai găsi numele a 30 de specii de plante şi animale, printre care „acorn” („ghindă”), „buttercup” („piciorul cocoşului”), „conker” („castană”), „almond” („migdală”), „blackberries” („mure”) şi „minnows” („peşti mărunţi”), ci „attachment”, „blog”, „chatroom”, „analogue”, „broadband” şi „cut-and-paste”.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro