Noua ediţie a Oxford Junior Dictionary a eliminat 50 de termeni legaţi de natură şi viaţa la ţară şi i-a înlocuit cu termeni asociaţi cu calculatoarele şi mediul online, spre consternarea unor scriitori faimoşi care au trimis o scrisoare de protest.

În noul dicţionar nu veţi mai găsi numele a 30 de specii de plante şi animale, printre care „acorn” („ghindă”), „buttercup” („piciorul cocoşului”), „conker” („castană”), „almond” („migdală”), „blackberries” („mure”) şi „minnows” („peşti mărunţi”), ci „attachment”, „blog”, „chatroom”, „analogue”, „broadband” şi „cut-and-paste”.

În scrisoarea adresată Oxford University Press, printre cei 28 de protestatari s-au numărat Margaret Atwood şi Michael Morpurgo, aceştia declarând: „Recunoaştem nevoia de a introduce termeni noi şi de a le face loc acestora şi nu avem de gând să comentăm în detaliu faţă de aceste alegeri. Ceea ce îngrijorează este faptul că prin contrast cu cei eliminaţi, mulţi sunt asociaţi cu copilăriile solitare şi petrecute în interior din zilele noastre. În lumina a ceea ce cunoaştem deja despre beneficiile jocului în aer liber şi legătura cu natura şi pericolele lipsei acestora, considerăm alegerea termenilor care au fost omişi fiind şocantă şi superficial analizată.”

Lista cuvintelor eliminate din dicţionarul destinat copiilor mai include „hamster”, „heron”, „herring”, „kingfisher”, „lark”, „leopard”, „lobster”, „magpie”, „mussel”, „newt”, „otter”, „ox”, „oyster” şi „panther”. „Îndepărtarea acestor cuvinte din OJD va ruina vieţi? Probabil că nu,” susţin autorii scrisorii deschise. „Însă ca un simptom al unei probleme recunoscute pe scară largă care ne distruge vieţile, această omisiune devine o chestiune majoră. Oxford Dictionaries au o autoritate îndreptăţită şi un loc călăuzitor în viaţa culturală. Considerăm că OJD trebuie să se ocupe de această problemă şi să ajute la conturarea înţelegerii lumii de către copii şi nu să fie doar o oglindă a tendinţelor acesteia.” Autorii scrisorii spun editurii „că o decizie deliberată şi făcută publică de restaurare a unora dintre cele mai importante cuvinte despre natură ar fi un semnal şi un mesaj cultural de o imensă importanţă pentru susţinerea unei copilării trăite în natură” şi cer acesteia să „profite de şansa, şi dacă-i nevoie, să editeze mai devreme următoarea ediţie a OJD”.

Motion, poet laureat, a spus că „renunţând la atâţia termeni legaţi de viaţa la ţară şi peisaje din Junior Dictionary, OUP le refuză copiiilor un depozit de termeni care este minunat în sine, dar şi mijloacele vitale de conexiune şi înţelegere. Scuza lor – cum că copiii nu au nicio experienţă despre viaţa la ţară – este ridicolă. Dicţionarele există ca să ne extindă cunoştinţele, cât şi să ne confirme ceea ce ştim deja pe de-a-ntregul ori pe jumătate.”

Aceştia s-au declarat „profund alarmaţi” şi au insistat ca editorii să revină la termenii la care au renunţat din 2007, an în care au avut loc proteste legate de pierderea unor termeni religioşi, cum ar fi „bishop” („episcop”), „saint” („sfânt”) şi „sin” („păcat”). Ediţia curentă datează din 2012 şi păstrează schimbările de atunci.

„Ne susţinem manifestul pe două considerente. Primul, credinţa că natura şi cultura au fost interconectate de la începutul omenirii. Al doilea, copilăria suferă transformări profunde, unele dintre acestea sunt negative, iar declinul rapid al legăturilor copiiilor cu natura este o problemă majoră.”

Sara Maitland, Helen Macdonald şi Ruth Padel spun şi că „nu-i o dorinţă romantică de a ne reflecta amintirile din copilăriile noastre în vieţile tinerilor de azi. În generaţia precedentă, 40% dintre copii se jucau în mod regulat în aer liber, comparativ cu 10% în prezent, iar alţi 40% nu au desfăşurat niciodată activităţi în aer liber. Există o legătură şocantă, dovedită, între declinul jocului în aer liber şi declinul stării de sănătate al copiilor”, scriu aceştia adăugând că obezitatea şi comportamentul anti-social sunt o aprte dintre consecinţe.

Robert MacFarlane, autor al „Landmarks”, o carte care examinează legătura dintre peisaj şi limbaj, spune: „Nu ne pasă de ceea ce nu cunoaştem şi, una peste alta, nu cunoaştem ceea ce nu putem numi. Vrem un alfabet pentru copii care să înceapă cu ‘A de la Acorn, B de la Buttercup, C de la Conker’ sau unul care începe cu ‘A de la Attachment, B de la Block-Graph, C de la Chatroom’?” „Dacă ne uităm la vechile ediţii ale dicţionarelor, găsim o mulţime de exemple de flori, de exemplu. Asta deoarece mulţi copii locuiau în medii semi-rurale şi erau martorii anotimpurilor. Astăzi medicul înconjurător s-a schimbat.”

Un purtător de cuvânt al OUD a declarat: „Toate dicţionarele noastre sunt concepute pentru a reflecta limbajul aşa cum este folosit şi nu de a prescrie anumite cuvinte ori folosirea acestora. Ne ghidăm după linii editoriale extrem de riguroase pe baza cărora cuvintele sunt incluse în fiecare dicţionar, bazate pe câteva criterii: recunoaşterea frecvenţei utilizării curente a cuvintelor din limbajul zilnic de către copiii de vârstă eşantion; analiza structurii; recunoaşterea cuvintelor ortografiate greşit sau nefolosite în mod uzual şi respectarea curriculei şcolare.” Oxford Junior Dictionary are cam 400 de cuvinte dedicate naturii, a mai adăugat aceasta, inclusiv „badger” („nevăstuică”), „bird” („pasăre”), „caterpillar” („omidă”), „daffodil” („narcisă”), „feather” („pană”), „hedgehog” („arici”), „invertebrate” („nevertebrată”), „ladybird” („buburuză”). „Nu avem planuri ferme de a publica o nouă ediţie a Oxford Junior Dictionary în acest moment. Totuşi, comentariile sunt bine venite pentru toate dicţionarele noastre şi hrănesc procesul editorial.”