Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
15 apr.

„Sonnet XLVI” de Samuel Daniel

Let others sing of knights and paladines
In aged accents and untimely words;
Paint shadows in imaginary lines
Which well the reach of their high wits records:
But I must sing of thee, and those fair eyes
Authentic shall my verse in time to come,
When yet th’ unborn shall say, „Lo where she lies
Whose beauty made him speak that else was dumb.”
These are the arks, the trophies I erect,
That fortify thy name against old age;
And these thy sacred virtues must protect
Against the dark, and time’s consuming rage.
Though th’ error of my youth they shall discover,
Suffice they show I liv’d and was thy lover. 		Să cânte alţii – prinţii, paladinii
În stihuri vechi şi-n vraişte de cuvinte,
Pictând năluci în fanteziste linii
Ce numai geniul lor în zbor le prinde;
Ci eu de tine viersuri, şi de aceea
Ce scriu de ochii tăi e-adevărat –
Spre-a zice strănepoţii: Ea-i femeia,
Ai cărei nuri, un mut au vindecat.
În slove-i stela, cripta ce-ţi clădesc
Spre nenvechirea numelui să-ţi fie;
Şi ele zestrea sfântă ţi-o păzesc
De Beză şi de-a Timpului urgie.
Deşi nemeşter, versu-i semn vădit
C-am vieţuit cândva şi te-am iubit.
Samuel Daniel traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

06 apr.

a deconcerta

Verbul a deconcerta este integrat între termenii livreşti (vine din franţuzescul déconcerter), însemnând „a face pe cineva să-şi piardă cumpătul, siguranţa de sine”, fiind sinonim – în contexte diferite – cu a deruta, a descumpăni, a dezorienta, a încurca, a tulbura şi a zăpăci. Valoarea reflexivă a cuvântului are în vedere o altă perspectivă (din interior) asupra aceluiaşi proces – „a-şi pierde echilibrul moral sau mintal”, echivalent al lui a se dezechilibra, a se dezaxa.

Sensul acestui termen pare a se (îm)potrivi uneia dintre semnificaţiile verbului a concerta – „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”. Se presupune, prin urmare, o colaborare între parteneri, ce se bazează pe încredere, aceasta fiind încălcată în momentul în care se discută despre deconcertare.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

01 apr.

„The Crafty Farmer”

The song that I ‘m going to sing,
I hope it will give you content,
Concerning a silly old nian,
That was going to pay his rent.		 Poate v-o place-această-a mea
Poveste bătrânească
Despre-un moşneag ce se ducea
Arenda să plătească.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

11 mart.

„Alison”

Bytuene Mershe ant Averil
When spray biginneth to spring,
The lutel foul hath hire wyl
On hyre lud to synge:
Ich libbe in love-longinge
For semlokest of alle thynge,
He may me blisse bringe,
Icham in hire bandoun.
An hendy hap ichabbe y-hent,
Ichot from hevene it is me sent,
From alle wymmen my love is lent
Ant lyht on Alisoun. 		De prin mart până-n prier
Când ies muguri pe smicea,
Piruitul ei spre cer
Pasărea să-l nalţe vrea;
Eu doresc doar dragostea,
Căci nu-i lucru bun ca ea
Şi ferice m-ar făcea –
Rob i-s, ca-n pripon.
Un imbold, din cer purces,
Să iubesc îmi dete ghes,
Şi din fete am ales
Numai pe-Alison.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

04 mart.

„Amoretti: Sonnet LXX” de Edmund Spenser

Fresh Spring, the herald of loves mighty king,
In whose cote-armour richly are displayd
All sorts of flowres the which on earth do spring,
In goodly colours gloriously arrayd,
Goe to my Love, where she is carelesse layd,
Yet in her winters bowre not well awake:
Tell her the ioyous time wil not be staid,
Unlesse she doe him by the forelock take;
Bid her therefore her selfe soone ready make,
To wayt on Love amongst his lovely crew,
Where every one that misseth then her make
Shall be by him amearst with penance dew.
Make haste therefore, sweet Love, while it is prime;
For none can call againe the passed time. 		Tu Primăvară – crainic al iubirii,
Pe-a cărui stemă rânduite sunt
Flori fel de fel din bogăţia Firii,
Gătite în gingaş boit veşmânt.
La patul dragei mele mergi curând,
Şi, dacă încă doarme, veşti să-i dai
Că nu stă-n loc voiosul timp niciând,
Noi neputând a-l prinde strâns de strai;
Grăbeşte-o ca-ntr-al Dragostei alai
Să intre, spre-a sluji-o cu silinţă –
Acolo unde, când pereche n-ai,
Eşti osândit la plânset şi căinţă.
Zoreşte, cât e primăvara-n toi,
Iubito; Timpul nu-l chem înapoi.
Edmund Spenser traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

25 feb.

„Sonnet IV” de Samuel Daniel

When men shall find thy flow’r, thy glory, pass,
And thou with careful brow, sitting alone,
Receivèd hast this message from thy glass,
That tells the truth and says that All is gone;
Fresh shalt thou see in me the wounds thou mad’st,
Though spent thy flame, in me the heat remaining:
I that have loved thee thus before thou fad’st—
My faith shall wax, when thou art in thy waning.
The world shall find this miracle in me,
That fire can burn when all the matter’s spent:
Then what my faith hath been thyself shalt see,
And that thou was unkind thou may’st repent.—
Thou may’st repent that thou hast scorn’d my tears,
When Winter snows upon thy sable hairs. 		Când s-o vedea că nu mai eşti în floare,
Şi ţie, duh stingher şi abătut,
Îţi va fi spus oglind, vestitoare
De adevăr, că Totul s-a trecut,
Privi-vei, vie, rana ce-am primit.
Deşi păleşti, prin mine flăcări curg;
Cât încă străluceşti te-am îndrăgit –
Mai dragă-mi eşti când luneci spre amurg.
Eu lumii voi vădi acea minune
Că focul chiar şi stins mai dă dogoare:
Vei şti atunci fidela-mi pasiune
Şi-ai să regreţi că fapta-ţi rea mă doare,
De-al tău dispreţ atunci să-ţi pară rău
Când ierni vor ninge-n negru părul tău.
Samuel Daniel traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro