Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
19 apr.

a vulnera

Verbul a vulnerabiliza nu există oficial. Am constatat lucrul acesta cu surprindere, în momentul în care o prietenă îmi dăduse o idee de articol şi am început documentarea. DOOM-ul abia acum a introdus ca noutate substantivul vulnerabilitate, dar pentru verb se pare că va trebui să mai aşteptăm. Există însă – dacă nu ştiaţi – a vulnera, care vine din latinescul vulnerare, se foloseşte rar şi înseamnă „a răni, a vătăma”.

Am descoperit şi ceva foarte interesant despre cuvântul vulnerabil. Sensul de bază, primul sens al termenului, se referă la ceva sau cineva „care poate fi vătămat, rănit (cu uşurinţă), care este lezabil”. Nu se presupune niciun fel de intenţionalitate din partea celui care va produce vătămarea, nici nu se porneşte de la premisa că cel rănit are vreo grozavă hibă ascunsă…

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

12 mart.

Nu-şi vinde trupul

Un poliţist prinde o prostituată şi vrea să o ia la întrebări:
– Aşadar, îţi vinzi trupul…
– Niciodată! Doar îl mai închiriez din când în când…

Publicat de in Bancuri, Umor
Comenteaza!     Recomanda!

01 mart.

a mărţişorí

Oficial şi calendaristic, a venit primăvara. Azi e prima zi a lui Martie şi în cinstea lui, pentru că merită, inventăm un verb pe măsură – a mărţişorí. Tarabele pieţelor sunt pline de flori, iar căpăţânoşii ăştia de ghiocei o ţin una şi bună, c-a venit vremea. Dar, sincer… nu prea-i cred (în fond, cât preţ poţi pune pe vorba unui clopoţel de-o zi?), pentru că observ cu tristeţe că iarna nu se dă dusă, iar primăvara se lasă aşteptată. Dacă vă uitaţi pe geam o să înţelegeţi, iar dacă nu pricepeţi ce spun înseamnă că, în mod miraculos, ziua voastră de azi nu seamănă cu celelalte ale mele de până acum.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

01 feb.

a ninge

Verbul cel mai frumos şi mai îndrăgit al iernii este, fără nicio îndoială, a ninge. Explicaţia cea mai simplă se referă, bineînţeles, la „a cădea zăpadă”, „a acoperi ceva cu zăpadă”. Aceasta este extinsă apoi la orice mişcare a lucrurilor, care seamănă în vreun fel cu dansul fulgilor de nea, cu cernerea dintr-un nor a cristalelor de apă, care se aşază apoi în straturi peste solul îngheţat. Una dintre cele mai des folosite metafore în acest sens este cărunteţea văzută reverenţios ca ninsoare în păr. Sub aspect artificial, există zăpada carbonică, numită şi gheaţă uscată. Iar în viziunea de coşmar există a înzăpezi, care face drumul impracticabil, stabilind corespondenţă cu a nămeţi, a omeţi, a troieni, a înţepeni, a împotmoli şi a afunda în zăpadă.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

27 ian.

„The Gardener VI” de Rabindranath Tagore

The tame bird was in a cage, the free bird was in the forest.
They met when the time came, it was a decree of fate.
The free bird cries, „O my love, let us fly to wood.”
The cage bird whispers, „Come hither, let us both live in the
cage.”
Says the free bird, „Among bars, where is there room to spread
one’s wings?”
„Alas,” cries the cage bird, „I should not know where to sit perched in the sky.”		 Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: „Vino, iubito, să zburăm în codru.”
Pasărea îmblânzită murmură: „Vino aici, să trăim alături în colivie.”
„Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?” spuse pasărea liberă.
„Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească.”
The free bird cries, „My darling, sing the songs of the woodlands.”
The cage bird says, „Sit by my side, I’ll teach you the speech of the learned.”
The forest bird cries, „No, ah no! songs can never be taught.”
The cage bird says, „Alas for me, I know not the songs of the woodlands.”		 „Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii.”
„Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă.”
Pasărea pădurii răspunse: „Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată.”
Pasărea din colivie grăi: „Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii.”
Their love is intense with longing, but they never can fly wing to wing.
Through the bars of the cage they look, and vain is their wish to know each other.
They flutter their wings in yearning, and sing, „Come closer, my love!”
The free bird cries, „It cannot be, I fear the closed doors of the cage.”
The cage bird whispers, „Alas, my wings are powerless and dead.”		 Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte.
Ele bat din aripi şi cântă: „Vino mai aproape, dragostea mea!”
Pasărea liberă strigă: „Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale.”
„Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte.
Rabindranath Tagore traducere de George Popa

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
1 comentariu - Comenteaza!     Recomanda!

18 ian.

a nota

Datorită meseriei mele, verbul a nota face parte dintre îndeletnicirile mele zilnice. Fie că este vorba despre „a însemna ori a consemna ceva în scris”, fie că are legătură cu „a aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note”, cuvântul acesta se găseşte deopotrivă în oricare zi ce-mi este dată sub soare (ori sub lună, ca să spun drept, că dau note şi în somn!). În afara sferei mele de activitate, termenul se mai foloseşte pentru „a transcrie o melodie cu ajutorul notelor” în muzică şi pentru „a reprezenta prin semne grafice convenţionale” elemente chimice, geometrice, valori numerice etc. Mă ocup mai puţin de frumos sunătorul a nota sinonim cu „a naviga, a pluti”, însă mi se întâmplă uneori să mă trezesc, ciudoasă, „notând pe cineva undeva în vederea sancţionării lui”…

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro