Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
25 mart.

„Sonnet LXI” de Michael Drayton

Since there’s no help, come, let us kiss and part,
Nay, I have done, you get no more of me,
And I am glad, yea, glad with all my heart,
That thus so cleanly I myself can free.
Shake hands for ever, cancel all our vows,
And when we meet at any time again
Be it not seen in either of our brows
That we one jot of former love retain.
Now at the last gasp of Love’s latest breath,
When, his pulse failing, Passion speechless lies,
When Faith is kneeling by his bed of death,
And Innocence is closing up his eyes,
Now, if thou wouldst, when all have giv’n him over,
From death to life thou might’st him yet recover. 		Sărutul de adio să ni-l dăm.
Nu, nu – ajunge! altul să nu-mi ceri.
Sunt fericit că n-o să mai urmăm
Un drum ce-a fost al nostru până ieri.
Dă-mi mâna; să uităm de jurăminte
Şi de va fi să ne-ntâlnim vreodat’,
Să izgonim aducerile-aminte
Şi orice gând de dragoste curat.
Iubirea moare – lângă căpătâi
O priveghează patima oloagă,
I-închide ochii cinstea cea dintâi,
Iar nevinovăţia, stins, se roagă.
Cu toate-acestea, e de-ajuns să vrei
Ca să redai iubirii ce-i al ei.
Michael Drayton traducere de Victor Frunză

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

21 ian.

„Sonnet I” de Samuel Daniel

Fair is my Love and cruel as she’s fair;
Her brow-shades frown, although her eyes are sunny,
Her smiles are lightning, though her pride despair,
And her disdains are gall, her favours honey:
A modest maid, deck’d with a blush of honour,
Whose feet do tread green paths of youth and love;
The wonder of all eyes that look upon her,
Sacred on earth, design’d a Saint above.
Chastity and Beauty, which were deadly foes,
Live reconcilèd friends within her brow;
And had she Pity to conjoin with those,
Then who had heard the plaints I utter now?
For had she not been fair, and thus unkind,
My Muse had slept, and none had known my mind. 		Frumoasă-i Doamna mea precât de crudă;
Se-încruntă des, deşi privirea-i râde;
Trufaş zâmbind, nădejdi surâsu-i nu dă;
E miere-alintu-i, dar dispreţul – gâde.
Podoabă – cinstea sa; sfioasa fată,
Călcând poteca dragostei, încântă
Toţi ochii care către dânsa cată:
Cum pe pământ, şi-n cer ea fi-va sfântă.
Frumseţea şi fetia, vechi vrăjmaşe,
Făptura ei le-împacă foarte bine;
Iar dac-ar şti şi-n milă să le-înfaşe,
Au nu s-ar stinge-atunci prelungi suspine?
Dar, Doamna mea de n-ar fi fost şi rea,
Nicicui cât sufăr Muza-mi nu spunea.
Samuel Daniel traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

28 iul.

a copleşi

Verbul a copleşi are o sonoritate aparte, fără a fi unul foarte des utilizat, pentru care dicţionarele menţionează două sensuri principale. Primul dintre acestea este sensul propriu – care funcţionează în sfera fizică, a lucrurilor sau a elementelor abstracte, şi înseamnă „a cuprinde din toate părţile”, stabilind sinonimie cu a înconjura, a năpădi, a birui, a doborî (pe cineva).

Cel de-al doilea sens funcţionează în sfera sentimentelor umane, referindu-se la „a cuprinde brusc şi cu putere, a emoţiona peste măsură, a impresiona puternic”, situaţie în care poate fi sinonim cu a covârşi, a împovăra, a apăsa, a strivi, a împresura, a prinde. Verbul poate avea în vedere emoţii şi sentimente puternice, atât pozitive, cât şi negative, care distrug, de obicei pentru perioade scurte de timp, echilibrul vieţii afective a omului.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

09 iul.

„Troilus and Criseyde. Book I” de Geoffrey Chaucer

The double sorwe of Troilus to tellen,
That was the king Priamus sone of Troye,
In lovinge, how his aventures fellen
Fro wo to wele, and after out of Ioye,
My purpos is, er that I parte fro ye.
Thesiphone, thou help me for tendyte
Thise woful vers, that wepen as I wryte! 		De Troil, rigăi Priam fiu mezin –
Cât încă sunt cu voi aici – agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale
Şi bucurii, şi-apoi cumplita-i jale.
Ajută-mi, Tisiphona, să înstrun
Trist viersul meu ce plânge cât îl spun.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

02 apr.

„Lenvoy de Chaucer à Bukton” de Geoffrey Chaucer

My maister Bukton, whan of Crist our kyng
Was axed what is trouthe or sothfastnesse,
He nat a word answerde to that axing,
As who saith, “No man is al trewe,” I gesse.
And therfore, though I highte to expresse
The sorwe and wo that is in mariage,
I dar not writen of it no wikkednesse,
Lest I myself falle eft in swich dotage. 		Maestre Bukton, ştii, când pe Isus
De cinste şi-adevăr l-au iscodit,
El drept răspuns nici un cuvânt n-a spus,
Adică: «Nimeni nu-i deplin cinstit.»
Deşi să-ţi spun ţi-am fost făgăduit
Ce casnă şi canon e-n căsnicie,
Eu nu cutez a scri’ de ea urât,
Să nu cad iar în astă neghiobie.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

29 ian.

„L’envoy de Chaucer a Scogan” de Geoffrey Chaucer

Shattered are the high statutes of heaven, which were
created to endure eternally; for I see that the seven
shining gods can wail and weep and suffer, even as a
mortal creature on earth. Alas! Where can this come
from? I die almost with fear at this aberration. By the
eternal word it was determined of yore that not a drop
of tears should escape down from the fifth circle; but
now Venus so weeps in that her sphere that she will drown us on earth. 		Sfărâmate sunt cereştile dreptăţi
Ce s-au durat ca-n veci să dăinuiască,
De văd cum cele şapte zeităţi
Plâng, jeluie şi stau să pătimească
Precum acei din stirpea pământească.
Vai, unde-şi are-asemeni fapt izvor?
E-anapoda, iar eu de groază mor.
Statornicit din veci a fost, se zice,
Ca dintr-a cincea sferă nu cumva
Un strop de lacrimă în jos să pice.
Dar plânge Venus azi în sfera sa
Încât în lacrimi ne va îneca.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro