27 nov.
If I Were a Gorilla
Un cântec de dragoste amuzant
Rezultate
29 iul.
„The Rose” de William Butler Yeats
| When you are old and gray and full of sleep, And nodding by the fire, take down this book, And slowly read, and dream of the soft look Your eyes had once, and of their shadows deep; |
Căruntă, picotind lângă cămin, Ia cartea asta şi citind, visează Privirea caldă, umedă şi trează A ochiului cândva adânc, senin. |
| How many loved your moments of glad grace, And loved your beauty with love false or true; But one man loved the pilgrim soul in you, And loved the sorrows of your changing face; |
O, câţi, cu dragostea sau cu minciuna Nu ţi-au iubit al frumuseţii har, Dar unul numai sufletul hoinar Şi chipul de dureri schimbat întruna. |
| And bending down beside the glowing bars, Murmur, a little sadly, how love fled And paced upon the mountains overhead And hid his face amid a crowd of stars. |
Te pleacă peste jarul de surcele Şi trist şopteşte c-a zburat iubirea Mai sus de munţii fraţi cu nesfârşirea Ca să-şi ascundă chipul printre stele. |
| William Butler Yeats | traducere de Aurel Covaci |
08 iun.
a călători
Există oameni a căror singură raţiune de a fi este cuprinsă în esenţa verbului a călători. Pentru ei, viaţa seamănă globului terestru, străbătut de drumuri uscate, sau drumuri de apă, sau drumuri de zbor, iar destinul unui om este să umble, să vadă, să cunoască. Verbul are o serie de sinonime care se particularizează printr-o extremă expresivitate: a colinda, a cutreiera, a peregrina, a umbla, a voiaja, a drumui. Aş înclina să cred că frumuseţea lor se naşte din mirarea perpetuă a sufletului uman în faţa umbletului, din nevoia şi plăcerea omului de a se găsi pe drum, de a-şi descoperi esenţa rătăcitoare. A născocit el nume pentru păsările călătoare şi le-a spus „migratoare”; pentru popoarele care n-au tihna aceluiaşi loc, cărora le spune „nomade”; pentru sufletul care nu se poate opri din iubit şi pe care îl cheamă „nestatornic”; pentru toate cele care nu durează şi le plânge că-s „trecătoare”. Timpul, care nu se mai opreşte depănându-şi clipele, îşi are şi el umbletul lui; încet-încet se călătoreşte vara, apoi iarna, şi încet-încet se călătoreşte omul, încetând a mai fi.
Continuare »
06 mai
„Sonet CXXII” de William Shakespeare
| Thy gift, thy tables, are within my brain Full charactered with lasting memory, Which shall above that idle rank remain Beyond all date, even to eternity; |
Ţin filele de tine scrise-n minte cu litere fierbinţi, de neuitare, ce-s mai presus de slova mea cuminte cu care-nfrunt eternităţi şi zare. |
| Or at the least so long as brain and heart Have faculty by nature to subsist, Till each to razed oblivion yield his part Of thee, thy record never can be missed. |
Sau le voi ţine-n inimă şi-n fapte, ştiindu-le dăinuitoarea fire nicicând pierdute-n risipiri şi noapte şi pururi rămânând în amintire? |
| That poor retention could not so much hold, Nor need I tallies thy dear love to score; Therefore to give them from me was I bold, To trust those tables that receive thee more. |
Memoria-mi în prăfuita-i rază doar scrisa ta întreagă o reţine şi dragostea-n răboj nu şi-o crestează, ea crede doar cuvântul de la tine. |
| To keep an adjunct to remember thee Were to import forgetfulness in me. |
Printr-un alt semn la mine să te-aduc? Aş fi ca altul nimenea, uituc… |
| William Shakespeare | traducere de Gheorghe Tomozei |
27 apr.
a împrieteni
Atunci când susţin cu tărie că dragostea este cea mai puternică forţă a universului, nu mă refer exclusiv la dragostea dintre un bărbat şi o femeie. Din câte am observat, şi dragostea pentru bani poate avea acelaşi rol pentru unii dintre noi; nu pentru mine, deci n-o să insist pe tema asta.
Mă voi opri, legat de motoare care mişcă lumea, la un verb care în viaţa mea înseamnă foarte mult: a împrieteni. Ce mi s-a părut interesant de la bun început, a fost lipsa de ambiguitate a acestui cuvânt: marchează, simplu, a deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. Frumos e faptul că are trei direcţii de manifestare: eu pot să mă împrietenesc cu tine, tu poţi să te împrieteneşti cu mine, dar se foloseste acelaşi cuvânt şi dacă altcineva ne împrieteneşte pe unul cu celălalt (adică face să ne împrietenim). Iarăşi interesant este faptul că există grade diferite ale acestui sentiment, de la amiciţie până la dragoste, dar pentru toate este folosită aceeaşi vocabulă, care presupune stabilirea unor relaţii bazate pe afecţiune deosebită, încredere şi stimă reciprocă, pe idei şi pe principii comune (în fine, uneori dragostea n-are-a face cu principiile, dar sunt bune când sunt).
Continuare »