29 iul.
„The Rose” de William Butler Yeats
| When you are old and gray and full of sleep, And nodding by the fire, take down this book, And slowly read, and dream of the soft look Your eyes had once, and of their shadows deep; |
Căruntă, picotind lângă cămin, Ia cartea asta şi citind, visează Privirea caldă, umedă şi trează A ochiului cândva adânc, senin. |
| How many loved your moments of glad grace, And loved your beauty with love false or true; But one man loved the pilgrim soul in you, And loved the sorrows of your changing face; |
O, câţi, cu dragostea sau cu minciuna Nu ţi-au iubit al frumuseţii har, Dar unul numai sufletul hoinar Şi chipul de dureri schimbat întruna. |
| And bending down beside the glowing bars, Murmur, a little sadly, how love fled And paced upon the mountains overhead And hid his face amid a crowd of stars. |
Te pleacă peste jarul de surcele Şi trist şopteşte c-a zburat iubirea Mai sus de munţii fraţi cu nesfârşirea Ca să-şi ascundă chipul printre stele. |
| William Butler Yeats | traducere de Aurel Covaci |