Rezultate

02 iun.

„The Gardener XVI” de Rabindranath Tagore

Hands cling to hands and eyes linger on eyes:
thus begins the record of our hearts.
It is the moonlit night of March;
the sweet smell of henna is in the air;
my flute lies on the earth neglected and your garland of flowers is unfinished.
This love between you and me is simple as a song.
Mâinile noastre se înlănţuiesc, ochii noştri se caută.
Aşa începe istoria inimilor noastre.
E o noapte de martie luminată de lună.
Un parfum suav pluteşte în aer.
Flautul meu zace părăsit pe pământ, iar ghirlanda ta de flori a rămas neterminată.
Această iubire dintre tine şi mine este simplă ca un cântec.
Your veil of the saffron colour makes my eyes drunk.
The jasmine wreath that you wove me thrills to my heart like praise.
It is a game of giving and withholding, revealing and screening again;
some smiles and some little shyness, and some sweet useless struggles.
This love between you and me is simple as a song.
Vălul tău de culoarea şofranului
îmi îmbată ochii.
Coroana de iasomie pe care mi-o împleteşti îmi bucură inima ca o laudă
E un joc de daruri şi refuzuri,
de doruri şi taine;
de zâmbete şi sfiiciuni,
de dulci lupte de prisos!
Această dragoste dintre mine şi tine este simplă ca un cântec.
No mystery beyond the present;
no striving for the impossible;
no shadow behind the charm;
no groping in the depth of the dark.
This love between you and me is simple as a song.
Nici o taină dincolo de clipa de faţă.
Nici o năzuinţă către imposibil.
Pură încântare.
Nici o dibuire în adâncurile întunericului.
Această iubire dintre mine şi tine este simplă ca un cântec.
We do not stray out of all words into the ever silent;
we do not raise our hands to the void for things beyond hope.
It is enough what we give and we get.
We have not crushed the joy to the utmost to wring from it the wine of pain.
This love between you and me is simple as a song.
Să nu ne rătăcim, dincolo de cuvinte, în liniştea veşnică.
Să nu întindem mâinile către neantul nădejdilor peste putinţă.
Ne este de ajuns că dăruim şi primim.
Nu am zdrobit strugurii bucuriei până la a stoarce din ei vinul durerii.
Această iubire dintre mine şi tine este simplă ca un cântec.
Rabindranath Tagore traducere de George Popa

28 apr.

„Sonet C” de William Shakespeare

Where art thou, muse, that thou forget’st so long
To speak of that which gives thee all thy might?
Spend’st thou thy fury on some worthless song,
Dark’ning thy power to lend base subjects light?
Unde eşti, muză? Ai uitat pesemne
să-l cânţi pe cel ce-ţi dăruieşte vlaga,
te-nverşunezi în cântece nedemne,
măruntelor chemări le dai întreaga
Return, forgetful muse, and straight redeem
In gentle numbers time so idly spent;
Sing to the ear that doth thy lays esteem,
And gives thy pen both skill and argument.
ta patimă? Te reîntoarce dară
s-aduci în vers trândavul timp, trecutul
şi în auzul celui drag coboară
şi dăi condeiului, măiastru, scutul.
Rise, resty muse, my love’s sweet face survey
If time have any wrinkle graven there.
If any, be a satire to decay
And make time’s spoils despisèd everywhere.
O, te ridică, muză! Fruntea celui
mereu iubit o ară multe cute?
De e aşa, las muza cum i-e felu-i
ce timpul pângăreşte, să sărute…
Give my love fame faster than Time wastes life;
So, thou prevent’st his scythe and crooked knife.
Dă-i dragostei ce timpu-i ia, smintitul;
frângându-i-l, încovoiat, cuţitul!
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

07 apr.

„Sonet X” de William Shakespeare

For shame deny that thou bear’st love to any,
Who for thyself art so unprovident.
Grant, if thou wilt, thou art beloved of many,
But that thou none lov’st is most evident;
De dragoste ruşine-i să n-asculţi
o, tu, ce-i eşti nesăbuinţei fiu,
ştiu, dacă vreai, poţi fi iubit de mulţi,
dar şi că nimeni nu ţi-e drag, mai ştiu.
For thou art so possessed with murd’rous hate,
That ‘gainst thyself thou stick’st not to conspire,
Seeking that beauteous roof to ruinate
Which to repair should be thy chief desire.
Muncit de ură, inima-ţi încarci
cu patimă-potrivă-ţi şi ai vrea
al casei bun acoperiş să-l spargi
în loc să-ţi zidăreşti conac în ea.
O, change thy thought, that I may change my mind!
Shall hate be fairer lodged than gentle love?
Be as thy presence is, gracious and kind,
Or to thyself at least kind-hearted prove.
Gândul ţi-l schimbă, ca şi eu să-l schimb,
urii preferă-i al iubirii har,
fii precum eşti, iluminat de nimb,
baremi de tine-ndură-te măcar…
Make thee another self for love of me,
That beauty still may live in thine or thee.
Alt eu să-ţi faci, iubindu-mă pe mine
şi frumuseţi te-or locui, depline.
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

22 feb.

a feminiza

Verbul a feminiza este unul care pentru mine, personal, are valenţele unui cuvânt-cheie în ordinea firească a universului. Înseamnă pe de o parte „a da sau a căpăta însuşiri specific feminine”, iar pe de altă parte „a accentua, a desăvârşi feminitatea cuiva”. Aşa cum reiese din definirea termenului, jumătate din treabă este realizată deja, independent de voinţa sau de alegerea mea, însă cea de-a doua îmi revine de drept şi ca o obligaţie: desăvârşirea îmi aparţine sau, mai bine spus, capacitatea şi efortul de a-mi păstra feminitatea îmi stau în putere. Prin urmare, vreau să cred că sunt o femeie conştientă de forţa şi de frumuseţea darului care i s-a făcut, care încearcă în fiecare ceas să nu irosească nimic din ce a primit: gânduri bune, emoţii, sentimente, dragoste. Şi fac asta în ciuda zilelor grele, în care am ceva de dovedit, sau a unor circumstanţe banale în care mă trezesc gândind că nu sunt nici prima care spune ceva, nici ultima care face ceva, şi în mod cert nu sunt nici singura care înseamnă ceva, că sunt doar o verigă dintr-o nemăsurată listă de anonime ale căror chipuri se acoperă cu cenuşă.

Continuare »

16 feb.

Sandviş

Făcut cu dragoste e prea puţin spus :))

sandwich

27 ian.

„The Gardener VI” de Rabindranath Tagore

The tame bird was in a cage, the free bird was in the forest.
They met when the time came, it was a decree of fate.
The free bird cries, „O my love, let us fly to wood.”
The cage bird whispers, „Come hither, let us both live in the
cage.”
Says the free bird, „Among bars, where is there room to spread
one’s wings?”
„Alas,” cries the cage bird, „I should not know where to sit perched in the sky.”
Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: „Vino, iubito, să zburăm în codru.”
Pasărea îmblânzită murmură: „Vino aici, să trăim alături în colivie.”
„Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?” spuse pasărea liberă.
„Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească.”
The free bird cries, „My darling, sing the songs of the woodlands.”
The cage bird says, „Sit by my side, I’ll teach you the speech of the learned.”
The forest bird cries, „No, ah no! songs can never be taught.”
The cage bird says, „Alas for me, I know not the songs of the woodlands.”
„Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii.”
„Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă.”
Pasărea pădurii răspunse: „Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată.”
Pasărea din colivie grăi: „Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii.”
Their love is intense with longing, but they never can fly wing to wing.
Through the bars of the cage they look, and vain is their wish to know each other.
They flutter their wings in yearning, and sing, „Come closer, my love!”
The free bird cries, „It cannot be, I fear the closed doors of the cage.”
The cage bird whispers, „Alas, my wings are powerless and dead.”
Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte.
Ele bat din aripi şi cântă: „Vino mai aproape, dragostea mea!”
Pasărea liberă strigă: „Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale.”
„Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte.
Rabindranath Tagore traducere de George Popa

© 2024 blog.ro-en.ro