07 apr.
„Sonet X” de William Shakespeare
For shame deny that thou bear’st love to any, Who for thyself art so unprovident. Grant, if thou wilt, thou art beloved of many, But that thou none lov’st is most evident; |
De dragoste ruşine-i să n-asculţi o, tu, ce-i eşti nesăbuinţei fiu, ştiu, dacă vreai, poţi fi iubit de mulţi, dar şi că nimeni nu ţi-e drag, mai ştiu. |
For thou art so possessed with murd’rous hate, That ‘gainst thyself thou stick’st not to conspire, Seeking that beauteous roof to ruinate Which to repair should be thy chief desire. |
Muncit de ură, inima-ţi încarci cu patimă-potrivă-ţi şi ai vrea al casei bun acoperiş să-l spargi în loc să-ţi zidăreşti conac în ea. |
O, change thy thought, that I may change my mind! Shall hate be fairer lodged than gentle love? Be as thy presence is, gracious and kind, Or to thyself at least kind-hearted prove. |
Gândul ţi-l schimbă, ca şi eu să-l schimb, urii preferă-i al iubirii har, fii precum eşti, iluminat de nimb, baremi de tine-ndură-te măcar… |
Make thee another self for love of me, That beauty still may live in thine or thee. |
Alt eu să-ţi faci, iubindu-mă pe mine şi frumuseţi te-or locui, depline. |
William Shakespeare | traducere de Gheorghe Tomozei |