02 iun.
Hands cling to hands and eyes linger on eyes:
thus begins the record of our hearts.
It is the moonlit night of March;
the sweet smell of henna is in the air;
my flute lies on the earth neglected and your garland of flowers is unfinished.
This love between you and me is simple as a song. |
Mâinile noastre se înlănţuiesc, ochii noştri se caută.
Aşa începe istoria inimilor noastre.
E o noapte de martie luminată de lună.
Un parfum suav pluteşte în aer.
Flautul meu zace părăsit pe pământ, iar ghirlanda ta de flori a rămas neterminată.
Această iubire dintre tine şi mine este simplă ca un cântec. |
Your veil of the saffron colour makes my eyes drunk.
The jasmine wreath that you wove me thrills to my heart like praise.
It is a game of giving and withholding, revealing and screening again;
some smiles and some little shyness, and some sweet useless struggles.
This love between you and me is simple as a song. |
Vălul tău de culoarea şofranului
îmi îmbată ochii.
Coroana de iasomie pe care mi-o împleteşti îmi bucură inima ca o laudă
E un joc de daruri şi refuzuri,
de doruri şi taine;
de zâmbete şi sfiiciuni,
de dulci lupte de prisos!
Această dragoste dintre mine şi tine este simplă ca un cântec. |
No mystery beyond the present;
no striving for the impossible;
no shadow behind the charm;
no groping in the depth of the dark.
This love between you and me is simple as a song. |
Nici o taină dincolo de clipa de faţă.
Nici o năzuinţă către imposibil.
Pură încântare.
Nici o dibuire în adâncurile întunericului.
Această iubire dintre mine şi tine este simplă ca un cântec. |
We do not stray out of all words into the ever silent;
we do not raise our hands to the void for things beyond hope.
It is enough what we give and we get.
We have not crushed the joy to the utmost to wring from it the wine of pain.
This love between you and me is simple as a song. |
Să nu ne rătăcim, dincolo de cuvinte, în liniştea veşnică.
Să nu întindem mâinile către neantul nădejdilor peste putinţă.
Ne este de ajuns că dăruim şi primim.
Nu am zdrobit strugurii bucuriei până la a stoarce din ei vinul durerii.
Această iubire dintre mine şi tine este simplă ca un cântec. |
| Rabindranath Tagore |
traducere de George Popa |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
26 mai
I have heard the pigeons of the Seven Woods
Make their faint thunder, and the garden bees
Hum in the lime-tree flowers; and put away
The unavailing outcries and the old bitterness
That empty the heart. I have forgot awhile
Tara uprooted, and new commonness |
Am auzit porumbeii din Cele Şapte Păduri
Gungurind drăgăstoşi; am auzit albinele
Zumzăind în florile de lămâi şi am renunţat
La sterpele plângeri şi amărăciunile vechi
Care pustiesc inima. Am uitat pentru o clipă
Ţara dezrădăcinată şi noua nevolnicie |
Upon the throne and crying about the streets
And hanging its paper flowers from post to post,
Because it is alone of all things happy.
I am contented, for I know that Quiet
Wanders laughing and eating her wild heart
Among pigeons and bees, while that Great Archer,
Who but awaits His hour to shoot, still hangs
A cloudy quiver over Pairc-na-lee. |
Care ţipă pe tron şi urlă pe străzi,
Atârnându-şi florile de hârtie de toate zidurile,
Deoarece nevolnicia e singura fericire adevărată.
Sunt mulţumit pentru că ştiu că Liniştea
Rătăceşte hohotind şi devorându-şi inima sălbatică
Printre porumbei şi albine, în timp ce Marele Arcaş
Care aşteaptă doar clipa pentru a-şi slobozi săgeata,
Încă mai atârnă ca o tolbă înnourată peste Pairc-na-lee. |
| W.B. Yeats |
traducere de Aurel Covaci |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
19 mai
When I consider everything that grows
Holds in perfection but a little moment,
That this huge stage presenteth naught but shows
Whereon the stars in secret influence comment; |
Când ştiu că tot ce-n juru-ne viiază
este desăvârşit numai o clipă,
că tot ce-n scena vieţii se aşază
e-nrâurit de-a stelelor risipă; |
When I perceive that men as plants increase,
Cheered and checked even by the selfsame sky;
Vaunt in their youthful sap, at height decrease,
And wear their brave state out of memory; |
când oamenii, puiţi ca iarba-n lume,
îi văd slujiţi şi stinşi de-o stea avară
ce-i micşorează când ajung pe culme,
zvârlindu-i din memorie afară; |
Then the conceit of this inconstant stay
Sets you most rich in youth before my sight,
Where wasteful time debateth with decay
To change your day of youth to sullied night; |
văzând în toate-un nestatornic tremur,
vederii mele, umbra ta-mi ajungă
mereu întinerind sub crug de vremuri
ce-ar vrea să schimbe ziua-n noapte lungă… |
And all in war with Time for love of you,
As he takes from you, I engraft you new. |
Cu timpul ce te fură duc război
şi tot ce fură eu ţi-ntorc ‘napoi… |
| William Shakespeare |
traducere de Gheorghe Tomozei |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
12 mai
When the lamp went out by my bed I woke up with the early birds.
I sat at my open window with a fresh wreath on my loose hair.
The young traveller came along the road in the rosy mist of the morning.
A pearl chain was on his neck, and the sun’s rays fell on his crown.
He stopped before my door and asked me with an eager cry, „Where is she?”
For very shame I could not say, „She is I, young traveller, she is I.” |
Lampa se stinsese lângă patul meu. Dimineaţa m-am trezit o dată cu păsările.
M-am aşezat la fereastra deschisă şi mi-am pus în jurul părului desfăcut o coroană cu flori.
Tânărul călător sosi de-a lungul drumului în ceaţa trandafirie a dimineţii.
Un colier de perle se afla la gâtul său şi razele soarelui străluceau pe coroana lui.
El s-a oprit înaintea porţii mele şi m-a întrebat prietenos: ”Unde este ea?”
Ruşinoasă nu am putut să-i spun: „Ea, tinere călător, sunt eu, sunt eu!” |
It was dusk and the lamp was not lit.
I was listlessly braiding my hair.
The young traveller came on his chariot in the glow of the setting sun.
His horses were foaming at the mouth, and there was dust on his garment.
He alighted at my door and asked in a tired voice, „Where is she?”
For very shame I could not say, „She is I, weary traveller, she is I.” |
Ziua sfârşea şi lampa nu se aprinsese încă.
Îmi împleteam gânditoare şuviţele de păr.
Tânărul călător veni pe carul său în splendoarea soarelui apune.
Caii săi erau înspumaţi şi veşmintele sale acoperite de praf.
El coborî la poarta mea şi mă întrebă cu glasul obosit: ”Unde este ea?”
Ruşinoasă nu am putut să-i spun: ”Ea, călătorule obosit, ea sunt eu, sunt eu!” |
It is an April night. The lamp is burning in my room.
The breeze of the south comes gently. The noisy parrot sleeps in its cage.
My bodice is of the colour of the peacock’s throat, and my mantle is green as young grass.
I sit upon the floor at the window watching the deserted street.
Through the dark night I keep humming, „She is I, despairing traveller, she is I.” |
E o noapte de aprilie. Lampa arde în odaie.
Zefirul din sud suflă blând. Gălăgiosul papagal doarme în colivie.
Rochia mea are culoarea gâtului de păun, şi mantia mi-i verde ca iarba cea proaspătă.
Stau la fereastră şi privesc strada pustie.
În noaptea cea neagră, eu murmur neîncetat: ”Ea, călătorule deznădăjduit, sunt eu, sunt eu!” |
| Rabindranath Tagore |
traducere de George Popa |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
05 mai
The fascination of what’s difficult
Has dried the sap out of my veins, and rent
Spontaneous joy and natural content
Out of my heart. There’s something ails our colt
That must, as if it had not holy blood
Nor on Olympus leaped from cloud to cloud,
Shiver under the lash, strain, sweat and jolt
As though it dragged road-metal. My curse on plays
That have to be set up in fifty ways,
On the day’s war with every knave and dolt,
Theatre business, management of men.
I swear before the dawn comes round again
I’ll find the stable and pull out the bolt. |
Atracţia a ceea ce e greu
Îmi seacă seva-n vine şi – deodată –
Fireasca veselie-i spulberată…
Ceva dă pinteni Pegasului meu
Şi trebuie – de n-are sânge-albastru
Şi nu saltă-n Olimp din astru-n astru –
Să tremure sub bici, trudind din greu,
De parcă ar căra din râu nisip…
Mi-s piesele sucite-n fel şi chip,
Mă bat cu un escroc sau c-un lacheu,
Că-i teatrul bâlci!… Dar mâine, când pe boltă
vedea-voi zorii iarăşi că se-nvoltă,
Voi sparge grajdul – şi-am să fug şi eu! |
| W.B. Yeats |
traducere de Aurel Covaci |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
28 apr.
Where art thou, muse, that thou forget’st so long
To speak of that which gives thee all thy might?
Spend’st thou thy fury on some worthless song,
Dark’ning thy power to lend base subjects light? |
Unde eşti, muză? Ai uitat pesemne
să-l cânţi pe cel ce-ţi dăruieşte vlaga,
te-nverşunezi în cântece nedemne,
măruntelor chemări le dai întreaga |
Return, forgetful muse, and straight redeem
In gentle numbers time so idly spent;
Sing to the ear that doth thy lays esteem,
And gives thy pen both skill and argument. |
ta patimă? Te reîntoarce dară
s-aduci în vers trândavul timp, trecutul
şi în auzul celui drag coboară
şi dăi condeiului, măiastru, scutul. |
Rise, resty muse, my love’s sweet face survey
If time have any wrinkle graven there.
If any, be a satire to decay
And make time’s spoils despisèd everywhere. |
O, te ridică, muză! Fruntea celui
mereu iubit o ară multe cute?
De e aşa, las muza cum i-e felu-i
ce timpul pângăreşte, să sărute… |
Give my love fame faster than Time wastes life;
So, thou prevent’st his scythe and crooked knife. |
Dă-i dragostei ce timpu-i ia, smintitul;
frângându-i-l, încovoiat, cuţitul! |
| William Shakespeare |
traducere de Gheorghe Tomozei |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!