Iulia Muşat

* oscilometrie apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul oscilometriei și pluralul oscilometrii; termenul se folosește în medicină, înseamnă „măsurare a amplitudinii modificărilor de volum ale arterelor periferice” și se desparte os-ci-lo-me-tri-e

! osciloscop rămâne substantiv neutru cu pluralul osciloscoape, dar termenul are acum două variante corecte pentru despărțirea în silabe: os-ci-los-cop/os-ci-lo-scop

! a se osifica trece în clasa reflexivelor; are indicativul prezent se osifică

! osmiridiu e substantiv neutru, cu articularea osmiridiul; se desparte os-mi-ri-diu/osm-i-ri-diu („aliaj de osmin și iridiu, caracterizat prin duritate mare, folosit la confecționarea vârfului penițelor de stilou, axelor pentru mecanismele de ceasornic etc.”)

* ostatică este substantiv feminin, corespondentul masculinului mai vechi; are genitiv-dativul ostaticei și pluralul ostatice

Verbul a (se) speria are origine incertă, cea mai probabilă variantă fiind un latinesc derivat din pavor („stare de groază, provocată de imagini terifiante, în timpul somnului”). Primul sens se referă la „a (se) umple de frică, de spaimă”, fiind sinonim cu a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. Valoarea tranzitivă înseamnă „a face ca o ființă sau un grup de ființe să se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și să fugă”, iar prin restrângere de sens, are în vedere acțiunea de „a stârni un animal din culcuș”.

Sunt destul de numeroase expresiile în care apare: se sperie și de umbra lui se spune despre o ființă foarte fricoasă, a-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul înseamnă a rămâne (sau a face să rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face să nu mai poată) adormi. Tot astfel, a speria lupul cu pielea oii presupune a încerca zadarnic să intimidezi pe cineva. În afară de acestea, termenul are și o conotație pozitivă, folosită mai ales în registrul familiar, similară cu a fi surprins sau a uimi, a ului (prin splendoare, frumusețe, calități), de unde locuțiunea de speriat (ieșit din comun, uimitor; extraordinar).

Continuare »

! ortoscopic este adjectiv, masculin cu pluralul ortoscopici și femininul ortoscopică-ortoscopice; se folosește despre sisteme optice care formează imagini corecte, fără distorsiuni, iar termenul are acum două modalități corecte de despărțire în silabe – or-tos-co-pic/or-to-sco-pic. Din aceeași familie lexicală, substantivul feminin !ortoscopie păstrează genitiv-dativul ortoscopiei, dar suferă aceleași modificări pe partea fonetică.

* ortostatic apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul ortostatici și femininul ortostatică-ortostatice; înseamnă „care se produce numai în poziție verticală” și se desparte fie or-tos-ta-tic, fie or-to-sta-tic

! osaná / osána este interjecție cu două posibilități de pronunție

! a se osârdui trece în clasa reflexivelor; înseamnă „a se strădui, a se osteni”, iar formele lui sunt: se osârduiește pentru indicativ prezent, se osârduia pentru imperfect și să se osârduiască pentru conjunctiv

* oscilografie este substantiv nou, feminin cu genitiv-dativul oscilografiei și pluralul oscilografii („înregistrare a oscilațiilor cu ajutorul oscilografului”)

Verbul a moși s-a format, nu de la substantivul moş, aşa cum ar părea, ci direct de la moaşă. De fapt, tot de acolo vine şi moş, prin derivare regresivă, pentru că, în vechime, moșul era omul moaşei, iar el putea avea orice vârstă. Sensul termenului care stă la baza acestei familii lexicale a fost stabilit prin analogie cu albaneza (limbă-soră dinspre partea noastră tracică), în care există moshë („vârstă”).

Prin urmare, în lumea veche, moaşa, femeie respectabilă și cinstită în sat, era – în cel mai adevărat sens al cuvântului – o instituție. Principala ei atribuţie, de al cărei nume a rămas până astăzi legată din punct de vedere etimologic, era moşitul, adică ajutorul dat, la naștere, femeilor din comunitate.

Continuare »

! ortodiascopie trimitea, anterior, la diascopie; acum are articol propriu și două despărțiri corecte în silabe: or-to-di-as-cop-pi-e/or-to-di-a-sco-pi-e; este substantiv feminin cu genitiv-dativul ortodiascopiei și pluralul ortodiascopii („metodă radioscopică pentru obținerea contururilor unui obiect în mărime naturală”)

! ortodonție este substantiv feminin cu genitiv-dativul ortodonției; despărțirea în silabe se face acum în două feluri – or-to-don-ți-e/ort-o-don-ți-e

! ortodox are acum și valoare substantivală, alături de cea adjectivală; are formă pentru masculin cu pluralul ortodocși și femininul ortodoxă-ortodoxe

! ortopter e substantiv neutru cu pluralul ortoptere; se desparte or-top-ter/or-to-pter (ordin de insecte din care fac parte greierele și cosașul)

* ortoptic apare ca noutate, este adjectiv masculin cu pluralul ortoptici și femininul ortoptică-ortoptice; are două variante pentru despărțirea în silabe – or-top-tic/ort-op-tic. Tot nou este și substantivul feminin *ortoptică cu genitiv-dativul ortopticii, care se desparte la fel.

Termenul a verbaliza este un neologism venit din limba franceză (verbaliser) și înseamnă „a exprima în cuvinte o idee, o experiență”. O altă accepție a cuvântului se referă la „a da un caracter gramatical verbal; a avea caracter verbal”, un echivalent al italienescului verbalizzare.

Dicționarele de neologisme notează două sensuri. Primul este „a face (încheia) un proces-verbal”, iar pentru mine a reprezentat o surpriză reală, pentru că nu am făcut niciodată legătura între cei doi termeni. Cel de-al doilea sens este însă mult mai cunoscut și mai des folosit: „a formula cu voce tare ceea ce era interiorizat”.

Continuare »