09 oct.

a (se) sprijini

Verbul a (se) sprijini este derivat al substantivului neutru sprijin, și are un singur sens propriu, definit în dicționare cu ajutorul lexemelor sinonime: a (se) susține, a (se) rezema, a (se) propti. Celelalte sensuri sunt figurate, plecând de la primul. Mai întâi, se referă la „a pune bază pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) baza ori întemeia pe ceva”, dar poate avea semnificația de „a ajuta pe cineva sau ceva”, adică a ocroti, a proteja, sau „a-și da concursul la ceva”.

Există și accepții învechite ale verbului, cum e cea regională care se referă la „a ține piept unui atac”, echivalent al lui a rezista. Tot astfel, un sens arhaic al termenului era sinonim cu „a susține, a fi de părere că”, iar unul regional avea în vedere acțiunea de „a opri în loc, a apuca, a prinde”. În această ordine de idei, sinonimele sunt extrem de numeroase (pe lângă cele deja menționate) – a aciua, a ajuta, a apăra, a apuca, a asigura, a bizui, a confirma, a cuibări, a eschiva, a feri, a întâmpina, a lua, a oploși, a opri, a para, a patrona, a primi, a prinde, a pripăși, a purta, a servi, a sluji, a sta, a ține. Și nu am deloc pretenția de a fi epuizat lista…

Continuare »

03 apr.

a (se) menține

Verbul a (se) menține vine din limba franceză (maintenir), formându-și paradigma după modelul lui a ține. Înseamnă, mai întâi de toate, „a păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat”, iar prin extindere de sens se referă la „a face să dureze”. Nuanța reflexivă sugerează ideea de „a continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat”.

Ultimul sens se poate particulariza prin raportare la „a-și păstra același loc, același post, aceeași poziție”. Termenul mai are două sensuri mai rar folosite – „a întreține o familie, o persoană etc.” (adică „a asigura cele necesare traiului”) și „a afirma, a susține ceva cu tărie”.

Echivalențele semantice sunt extrem de numeroase, evidențiindu-se, în funcție de context, verbe precum a alimenta, a (se) conserva, a dăinui, a dura, a exista, a fi, a hrăni, a întreține, a locui, a (se) păstra, a păzi, a (se) perpetua, a persista, a petrece, a rămâne, a sta, a stărui, a subzista, a trăi, a (se) ține, a via. Seria antonimică e mai puțin impresionantă: a se modifica, a se preface, a schimba, a se transforma

Continuare »

19 sept.

a durea

Verbul a durea vine din latinescul dolere și are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la „a face să simtă o suferință fizică, a produce cuiva o suferință fizică” și având în vedere părți ale corpului, răni sau lovituri. Este echivalent al lui a chinui, a suferi, a ține. Cel de-al doilea sens este unul figurat și înseamnă „a produce cuiva o suferință morală”, fiind sinonim cu a mâhni, a îndurera, a întrista.

Expresiile care se formează cu ajutorul lui sunt extrem de expresive: a atinge pe cineva unde-l doare (a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor; a jigni pe cineva cu sau fără premeditare, a-l ataca unde este vulnerabil), a-l durea inima/sufletul (a-i părea rău, a fi mâhnit), nici capul nu-l doare (nu se sinchisește, puțin îi pasă), a-l durea în spate (a nu-l interesa, a nu-i păsa), a se lega la cap fără să-l doară (a-și crea complicații inutile) etc.

Continuare »

12 oct.

a (se) susține

Verbul a (se) susține este unul destul de des utilizat și are foarte multe sensuri, precum și numeroase sinonime; vine din limba latină – sustinere, formându-se de la a ține, conform franțuzescului soutenir. Prima accepție a termenului este cea proprie, care funcționează în planul concretului, referindu-se la „a servi de suport (unui lucru), a face să se țină în poziție ridicată (ca să nu se răstoarne)”, dar și „a ajuta, a sprijini pe cineva (să nu cadă)”. Cel de-al treilea sens propriu aparține formei reflexive a verbului și înseamnă „a se ține în picioare”, dar și „a-și câștiga existența, a se întreține singur”.

Toate celelalte semnificații ale termenului se situează în sfera figurată, fie că are în vedere „a lua atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză”, fie că se referă la „a aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii, a afirma cu tărie ceva, a apăra cu fermitate”, la „a ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană” ori chiar la „a se menține pe poziție, a-și păstra poziția (socială)”. O utilizare aparte a verbului are în vedere acțiunea de „a prezenta în fața unei comisii sau a unui consiliu (în vederea unei calificări), a se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post”.

Continuare »

19 aug.

a respecta

Verbul a respecta vine din limba franceză şi este folosit, în general, în situaţii care presupun „a avea, a simţi şi a manifesta respect faţă de cineva sau ceva, a trata cu respect”, stabilindu-se astfel sinonimie cu a aprecia, a cinsti, a stima, a onora, antonimul fiind a dispreţui. Verbul poate avea şi valoare reflexivă, însemnând „a-şi păstra demnitatea, a ţine la propria autoritate”.

Un alt sens al termenului se referă la „a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament, de la un principiu etc.”, fiind echivalent cu a îndeplini, a onora, a ţine, a păzi. Atunci când are în vedere, de exemplu, recomandările şi prescripţiile medicului, înseamnă „a ţine seama de, a nu neglija, a acorda atenţia cuvenită”, foarte des folosindu-se sinonimul a urma. Una dintre expresiile cele mai frumoase este „a ţine (pe cineva) la respect”, adică a păstra distanţa, a nu permite cuiva o atitudine prea familiară.

Continuare »

01 oct.

a (se) prelungi

Verbul a (se) prelungi înseamnă „a fi sau a face mai lung” și este sinonim chiar cu termenul său de bază – a (se) lungi, dar și cu a (se) întinde. Folosirea lui poate avea în vedere dimensiunea spațială – „a (se) întinde mai departe”, dar și dimensiunea temporală – „a-și urma cursul fără a se întrerupe; a se desfășura mai departe”, situație în care este sinonim cu a continua, a ține, a dura. De asemenea, poate trimite la „a face să dureze sau a dura mai mult”, privitor la termene, scadențe, deci sinonim cu a amâna, a muta, a păsui.

De fapt, termenul este derivat al adjectivului prelung, care se poate referi atât la durata în timp, cum spuneam, ori la formă – „care are o formă alungită, migdalată; care este lunguieț”, de unde apare sinonimia cu a alungi. În ceea ce privește rolul temporal, verbul se poate folosi și atunci când se dorește accentuarea ideii că prelungirea este un element nedorit, moment în care reținem, dintre sinonime, pe a întârzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, extrem de expresive și grăitoare. Prelungirea agreată presupune, de exemplu, echivalența cu a (re)înnoi (un abonament, un contract).

Continuare »

© 2021 blog.ro-en.ro