Cunoscutul album al lui Michael Jackson din 1979 se intitulează „Off the Wall„. Acesta este un titlu care pune multe probleme de traducere și comprehensiune unui vorbitor nativ de limbă română.

Cauzele sunt multiple. În primul rând, pentru că, literal, această înșiruire de cuvinte poate perfect însemna ceva, în contextul potrivit. Apoi pentru că nu e foarte clar, de la început, că „off the wall” este de fapt o expresie, deci nu poate fi tradusă, cel puțin în contextul albumului lui Michael Jackson, literal. Nu în ultimul rând pentru că este o expresie argotică, al cărei sens este astfel cu atât mai puțin evident.

În sensul său stric literal, „off the wall” înseamnă pur și simplu „de pe perete” sau „de perete”. De exemplu: „He bounced the ball off the wall. („A bătut mingea de perete.”)

În engleza argotică, „off the wall” are două sensuri. În primul rând, înseamnă „neconvențional” sau „excentric”. În al doilea rând, înseamnă „furios”. Ca să rezumăm, am putea spune „nelalocul său”.

Verbul a adopta este un neologism care vine din latină (adoptare), pe filieră franceză (adopter) și înseamnă, în primul rând, „a înfia un copil după formele legale; a lua de suflet”. Un alt sens se referă la „a-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc.”, iar ultimul menționat are în vedere domeniul legislativ – „a accepta ceva în urma unui vot”.

Sinonimele menționate de dicționare sunt a înfia, a-și însuși, a alege, a admite, a primi și a îmbrățișa. Antonimele sunt a abandona și a respinge. Lucrurile nu par foarte complicate în dicționare: fără surprize, fără expresii, fără răstălmăciri. Dar, în realitate, nimic nu e simplu când e vorba de adopții. Când e vorba despre copii, totul este chiar foarte, foarte, foarte complicat – din punct de vedere legislativ și sufletesc.

Continuare »

Verbul a reciti s-a format prin derivare, de la cuvântul de bază a citi, cu prefixul re-, după model francez – relire, și înseamnă „a citi din nou același text”. În limba veche și în limbajul popular, se folosea și verbul a prociti, care presupunea relectura textului în întregime. Iar acestea sunt singurele explicații pe care le oferă dicționarele.

În ciuda acestei aparente simplități, recitirea este un act foarte complex și foarte intens studiat, de pildă, în teoria literaturii. Implică o continuare și o completare a înțelegerii textului, proces asimilat primei lectură. Înseamnă, în speță, începerea interpretării, care presupune studierea strategiilor, remarcarea detaliilor, descoperirea mesajului și – de ce nu – modificarea întregului orizont al semnificațiilor operei.

Continuare »

Verbul a vitaminiza vine din limba germană – vitaminisieren și are, la noi, două sensuri. Primul dintre acestea este tranzitiv și înseamnă „a îmbogăți alimentele cu vitamine”, iar cel de-al doilea este reflexiv și se referă la „a urma un tratament cu vitamine”. Nu are sinonime, nu are înlocuitori, nu are sensuri suplimentare, nu formează expresii.

Nu știu exact cum se vitaminizează alimentele, dar cunosc în detaliu procesul de vitaminizare la care sunt nevoită să recurg în fiecare primăvară și toamnă: dur și serios, pentru că organismul meu este foarte slăbit în anotimpurile acestea de trecere. Evident, spun „vitaminizare”, dar mă refer și la sporirea aportului de minerale necesare bunei mele funcționări.

Continuare »

Verbul a îngădui are un prim sens tranzitiv, care înseamnă „a da voie; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa”, fiind sinonim, în acest caz, cu a admite, a încuviința, a lăsa, a permite, a tolera. Reflexivul reciproc se folosește în limbajul popular, fiind echivalent cu „a se învoi, a se înțelege unul cu altul, a se avea bine, a trăi în armonie”, în timp ce o altă accepție populară a termenului presupune „a avea răbdare, a da răgaz, a lăsa pe altă dată”, adică a aștepta sau a amâna, a păsui. Ca regionalism, este utilizat ca echivalent al lui a întârzia, a zăbovi.

Are, de asemenea, și valori care presupun o conștientizare voită a unei realități – un reflexiv construit cu dativul subiectului („a-și da voie în mod conștient, a-și asuma dreptul”) și un intranzitiv („a-și reține dorința de a face ceva”). O serie de termeni echivalenți, care funcționează în registrul arhaic ori regional, îi dau o savoare deosebită: a aprobălui, a întemeia, a obicni, a ogodi, a se pleca, a pozvoli, a se prinde, a pristăni, a volnici.

Tot astfel, mai are, pe lângă cele menționate, extrem de multe alte sinonime, în funcție de context: a absolvi, a accepta, a aproba, a autoriza, a concede, a concepe, a consimți, a cuteza, a da, a diminua, a domoli, a ierta, a împăca, a încuviința, a îndrăzni, a îndreptăți, a îndritui, a se îndupleca, a îndura, a înghiți, a înțelege, a se învoi, a justifica, a prilejui, a primi, a răbda, a scuti, a slăbi, a suferi, a suporta. Și lista ar putea continua…

Continuare »

Verbul a (se) reuni nu este, așa cum s-ar presupune, un derivat al lui a uni, ci este un termen împrumutat din limba franceză – réunir. Are valoare tranzitivă și reflexivă, având un sens echivalent cu a (se) aduna, a (se) strânge laolaltă, a (se) întruni. Evident că una dintre utilizări are în vedere acțiunea de „a (se) uni din nou” ori „a face să se reunească”, dar și „a strânge la un loc, într-un tot” – sinonim cu a masa, a îngrămădi.

Extrem de interesant este faptul că termenul are, în afară de cele anterior menționate, o mulțime de alte sinonime, utilizate în contexte specifice: a (se) aduna, a (se) aglutina, a (se) agrega, a (se) alipi, a asambla, a conexa, a convoca, a fixa, a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) înmănunchea, a (se) întruni, a (se) lega, a monta, a (se) regrupa, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) strânge, a (se) uni, a unifica.

Continuare »