Rezultate

21 mai

„Phyllida and Corydon” de Nicholas Breton

In the merry month of May,
In a morn by break of day
Forth I walk’d by the woodside
Whenas May was in his pride;
There I spyed all alone,
Phyllida and Corydon.
Much ado there was, God wot!
He would love and she would not.
She said, never man was true;
He said, none was false to you.
He said, he had loved her long;
She said, Love should have no wrong.
Corydon would kiss her then;
She said, maids must kiss no men
Till they did for good and all;
Then she made the shepherd call
All the heavens to witness truth
Never loved a truer youth.
Thus with many a pretty oath,
Yea and nay, and faith and troth,
Such as silly shepherds use
When they will not Love abuse,
Love, which had been long deluded,
Was with kisses sweet concluded;
And Phyllida, with garlands gay,
Was made the Lady of the May.
La ceas vesel de florar,
Zorii când abia răsar,
Pe sub crâng o apucai
Să mă plimb în toi de mai;
Şi ce văd într-un cotlon?
Phillida şi Coridon.
Vai, ce zarvă! El voia
Drăgăleală; dânsa, ba.
Ea: Bărbaţii nu au inemi…
El: Făţarnic nu-ţi fu nimeni…
El zicea că-i drag de ea
Ea: Fii blând cu dragostea…
Coridon s-o pupe vru;
Ea, lui: Nu se cade, nu,
Dacă nu-i pe totdeauna…
Şi-a chemat păstoru-ntr-una
Cerul, martor drept să-i fie
Că nu-i dor cu viclenie –
…Tot cu „hai” şi „ba” şi „zău”,
Şi cu „sunt cinstit flăcău”
Cum prostuţii baci ştiu spune
Când iubesc cu gânduri bune,
Şi-au pus dragostei pecete
Cu-n sărut pe îndelete.
Şi-a ajuns Phillida, iată,
Doamna Mai, încununată.
Nicholas Breton traducere de Tudor Dorin

07 mai

„Sonnet LXXV” de Edmund Spenser

One day I wrote her name upon the strand,
But came the waves and washed it away:
Again I wrote it with a second hand,
But came the tide, and made my pains his prey.
Vain man, said she, that doest in vain assay
A mortal thing so to immortalize,
For I myself shall like to this decay,
And eek my name be wiped out likewise.
Not so (quoth I), let baser things devise
To die in dust, but you shall live by fame:
My verse your virtues rare shall eternize,
And in the heavens write your glorious name.
Where whenas Death shall all the world subdue,
Out love shall live, and later life renew.
I-am scris alesei numele-n nisip,
Dar valul năvălind, l-a şters pe dată:
Şi iar l-am scris, întru acelaşi chip,
Dar marea şi-a făcut din truda-mi pradă.
Copile, spuse ea, ce-ncerci în van
Să-nveşniceşti un lucru pieritor,
Eu însămi va la fel să mă destram,
La fel s-o şterge numele-mi, uşor.
Nu, nu! strigai, ce-i calp în ţărână moară,
Ci tu prin har vei dăinui în lume;
Voi nemuri în vers făptura-ţi rară,
Şi-n cer voi dăltui cerescu-ţi nume.
Şi-acolo, când pieri-va lumea toată,
Trăi-vom cu iubire-mprospătată.
Edmund Spenser traducere de Dan Duţescu

02 apr.

„Lenvoy de Chaucer à Bukton” de Geoffrey Chaucer

My maister Bukton, whan of Crist our kyng
Was axed what is trouthe or sothfastnesse,
He nat a word answerde to that axing,
As who saith, “No man is al trewe,” I gesse.
And therfore, though I highte to expresse
The sorwe and wo that is in mariage,
I dar not writen of it no wikkednesse,
Lest I myself falle eft in swich dotage.
Maestre Bukton, ştii, când pe Isus
De cinste şi-adevăr l-au iscodit,
El drept răspuns nici un cuvânt n-a spus,
Adică: «Nimeni nu-i deplin cinstit.»
Deşi să-ţi spun ţi-am fost făgăduit
Ce casnă şi canon e-n căsnicie,
Eu nu cutez a scri’ de ea urât,
Să nu cad iar în astă neghiobie.


Continuare »

31 mart.

a meliţa

Verbul a meliţa are două sensuri figurate importante, amândouă plecând de la semnificaţia proprie a termenului apărut, prin derivare, de la substantivul meliţă. Acesta din urmă denumeşte o „unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică” pentru „a zdrobi şi a curăţa cânepa şi inul de părţile lemnoase, pentru a alege fuiorul”.

Din acest punct de vedere privind lucrurile, este necesar a sublinia faptul că sinonimele cele mai interesante ale meliţei (ca unealtă) sunt substantivele frângător şi zdrobitor, iar de aici, cu trimitere la conotaţiile agresivităţii şi brutalităţii, apare primul sens figurat al acestei acţiuni – „a bate straşnic pe cineva”.

Continuare »

03 mart.

a (se) permanentiza

Verbul a (se) permanentiza este un neologism care s-a format de la adjectivul permanent, cu sufixul –iza. Nu e greu de presupus ce semnificaţie are, tocmai datorită înrudirii dintre cei doi termeni. În funcţie de valoarea reflexivă sau tranzitivă, verbul înseamnă „a deveni sau a face să devină permanent, durabil; a menţine neschimbat în timp”, stabilind, prin urmare, sinonimie cu unul dintre sensurile verbului a (se) statornici.

A venit primăvara! Ştiu că n-aţi observat, pentru că afară par să se fi permanentizat umbra, ploaia şi răceala. Cer coborât apăsător prea aproape de pământ, oameni gri şi-ngreunaţi de-atâta umezeală, soare filtrat prin tristeţi care nu mai au nimic abstract în ele, sunt aproape materiale. O dezolare atât de deasă, de-ţi vine s-o tai cu cuţitul. Mă întrebam ieri dac-or fi şi oameni fericiţi pe vremea asta… sigur că sunt, dar ce obositor o fi să fii fericit în ciuda universului tot!

Continuare »

27 ian.

a potopi

Verbul a potopi vine din slavă şi are legătură cu substantivul potop, însemnând, prin urmare, „a acoperi cu apă” – a inunda, a îneca.

Sensul figurat al termenului stabileşte sinonimie cu a copleşi, a invada, a năpădi, iar prin extindere de sens, se poate folosi având semnificaţia de a distruge, a nimici, a prăpădi, a pustii.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro