Rezultate

15 aug.

„Tears, Idle Tears” de Alfred Tennyson

Tears, idle tears, I know not what they mean,
Tears from the depth of some divine despair
Rise in the heart, and gather to the eyes,
In looking on the happy Autumn-fields,
And thinking of the days that are no more.
Fresh as the first beam glittering on a sail,
That brings our friends up from the underworld,
Sad as the last which reddens over one
That sinks with all we love below the verge;
So sad, so fresh, the days that are no more.
Ah, sad and strange as in dark summer dawns
The earliest pipe of half-awaken‘d birds
To dying ears, when unto dying eyes
The casement slowly grows a summering square;
So sad, so strange, the days that are no more.
Dear as remember‘d kisses after death,
On lips that are for others; deep as love,
Deep as first love, and wild with all regret;
Death in Life, the days that are no more!
Lacrimi, încete lacrimi, eu nu ştiu ce înseamnă,
Lacrimi venind din miezul divinei disperări,
În inimă cum urcă şi se adună-n ochii
Privind la fericitele câmpuri întomnate
Şi amintindu-şi zile ce-acuma nu mai sunt.
Vii, ca întâia rază ce urcă pe frânghia
Care ne readuce pe dragi de sub pământ,
Triste precum o ultimă rumenire care
Sub viţă cade-alături de tot ce mai iubim:
Atât de vii şi triste zile ce nu mai sunt.
O, triste şi ciudate ca-n dimineţi de vară
Încă pe întuneric un ciripit în somn
Pentru urechi murinde, când sub murinzii ochi
Se conturează-ncet pătratul ce sclipeşte;
Atât de stranii, triste, zile ce nu mai sunt.
Dragi precum sărutările-n minte după moarte
Şi dulci ca-nchipuite de cel fără speranţă
Pe buze pentru alţii; adânci precum iubirea,
Adânci ca-ntâiul dor, sălbatice-n regrete;
O, moarte-n viaţă, zile ce-acuma nu mai sunt!
Alfred Tennyson traducere de G.Tartler

25 iul.

„Ode to a Nightingale” de John Keats

My heart aches, and a drowsy numbness pains
My sense, as though of hemlock I had drunk,
Or emptied some dull opiate to the drains
One minute past, and Lethe-wards had sunk:
‘Tis not through envy of thy happy lot,
But being too happy in thine happiness, –
That thou, light-winged Dryad of the trees,
In some melodious plot
Of beechen green and shadows numberless,
Singest of summer in full-throated ease.
Mi-i somn în simţuri… Inima mă doare
Şi pare-se cucută doar şi opiu
De-o clipă c-am băut cu însetare;
M-afund în Lethe, de neant m-apropiu.
Nu pizmuindu-ţi neamu-n aste ore,
Ci-n fericirea ta prea fericită,
Driada-n crâng, cu aripi jucăuşe,
În melodii sonore,
Prin fagii verzi, de umbre-nvăluită,
Cânţi vara din cu drag umflată guşe.


Continuare »

18 iun.

a (se) umbri

Verbul a (se) umbri s-a născut direct din umbră şi devine, în aceste zile caniculare, un soi de răspuns la un strigăt de ajutor. Înseamnă, într-o primă accepţie, „a face sau a ţine umbră”, dar se poate referi şi la „a sta (la), a ţine (în), a se afla sub umbră”, situaţii în care este sinonim cu mai frumos sunătorul a (se) adumbri.

Termenul acoperă tot ce se referă la „a da sau a căpăta o nuanţă mai închisă”, fiind sinonim cu a (se) întuneca şi cu a (se) închide. Se mai utilizează, de asemenea, pentru obiectele abia percepute, aflate în depărtare, în semiîntuneric sau poziţionate în spatele a ceva translucid, însemnând „a se zări nedesluşit, a apărea ca o umbră”.

Continuare »

30 mai

„Reeds of Innocence” de William Blake

Piping down the valleys wild,
Piping songs of pleasant glee,
On a cloud I saw a child,
And he laughing said to me:
‘Pipe a song about a Lamb!‘
Fluieram de pe-un ponor
Un cânt vesel, coborând,
Şi-am zărit un prunc pe-un nor,
Iară el grăi râzând:
„Zi un cântec despre miel!”
So I piped with merry cheer.
‘Piper, pipe that song again;‘
So I piped: he wept to hear.
‘Drop thy pipe, thy happy pipe;
Sing thy songs of happy cheer!‘
Şi l-am zis, precum dorea.
„Zi, trişcar, zi-l iar, la fel!”
Şi l-am zis, iar el plângea.
„Zvârle-ţi fluierul în vânt!
Zi din glas, şi-mi va plăcea!”
So I sang the same again,
While he wept with joy to hear.
‘Piper, sit thee down and write
In a book that all may read.‘
So he vanish‘d from my sight;
Şi-am zis iar acelaşi cânt:
El, de fericit, plângea.
„Şezi, trişcar, să-l scrii pe-o carte,
Şi la cititori să-l dai!”
Şi-a pierit, zburând departe…
And I pluck‘d a hollow reed,
And I made a rural pen,
And I stain‘d the water clear,
And I wrote my happy songs,
Every child may joy to hear.
Eu o trestie luai
Şi-mi făcui o pană simplă,
Apa limpede-o mânjii,
Şi scrisei cântări voioase,
Să le placă la copii.
William Blake traducere de T. Boşca

02 mai

„Înger şi demon” de Mihai Eminescu

Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite
A făcliilor de ceară care ard lângă altare –
Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare,
Nepătrunsă de-ochii roşii de pe mucuri ostenite,
Blackness of the cathedral dome, saddened by the yellow light
Of waxen candles shimmering, which burn before the altars face;
While in the dark and spacious vault, unpenetrated realms of space
Defy the tapers’ tired eyes that strain to probe unconquered night.


Continuare »

09 apr.

a îmboboci

Verbul a îmboboci ascunde, sub aparenta banalitate a sunetelor articulate, miracolul vieţii, sau cel puţin al (re)începerii ei. Nu are foarte multe explicaţii de dicţionar, de parcă însăşi simplitatea ar fi vreo condiţie implicită a esenţei sale. Sensul de bază are în vedere lumea vegetală din jurul nostru, vorbind despre plante – „a face boboci” sau despre muguri – „a începe să se desfacă”. Termenul are şi o semnificaţie metaforică (şi mereu mi-o amintesc pe bunica privindu-ne cu drag şi alintându-ne „bobocul mamei!”), care priveşte strălucirea omului tânăr sau fericit ca pe un miracol – „a deveni frumos şi atrăgător ca o floare”. Dicţionarele nu precizează sinonime, cu excepţia unui regionalism pe care nu-l mai auzisem – a împupi.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro