Folosirea repetată a expresiei „fake news” („știri false”) a condus la creșterea cu 365% a utilizării acesteia faţă de 2016, determinându-i pe cei de la Collins să-l aleagă cuvântul anului dintr-o listă scurtă care a inclus „cuffing season” și o nouă definiție a termenului „unicorn”.

În vreme ce președintele american Donald Trump folosește termenul ca să atace integritatea emisiunilor de știri critice, „fake news” descrie site-urile web care caută să își maximizeze traficul de internet dându-și poveștile fictive drept știri. Collins Dictionary îl definește drept: „informații false, deseori senzaționale, deghizate sub formă de de știri”.

Continuare »

Verbul a asteniza s-a format de la substantivul astenie, la care s-a adăugat sufixul –iza. Poate avea valoare reflexivă sau tranzitivă și înseamnă „a (se) îmbolnăvi de astenie”; în unele dicționare, are o variantă – a (se) astenia – pe care DOOM-ul nu o acceptă însă (cum, de altfel, nu menționează nici varianta reflexivă).

Altfel, verbul stabilește o echivalență cu a slăbi, pentru că starea astenică presupune „oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual”, modelul de conjugare fiind a neurasteniza, din familia lui neurastenie – care vine din franceză și vorbește despre niște treburi mult mai serioase.

Continuare »

Verbul a rugini este un derivat al substantivului rugină și are trei utilizări care pleacă, toate, de la un proces chimic. Primul sens al termenului, cel propriu de bază, se folosește despre fier ori obiecte de fier/metal și este intranzitiv: „a se acoperi de rugină, a se umple de rugină, a prinde rugină”, sinonimul cel mai cunoscut fiind a (se) oxida, iar varianta populară – a (se) cocli.

Cel de-al doilea sens al verbului se referă la flori și plante, având, la rândul său, două accepții: una proprie – „a fi atacat de rugină” (boală infecțioasă a plantelor) – și una figurată, care poate avea în vedere un câmp sau o pădure întreagă, cu vegetație de toamnă – „a căpăta o culoare galben-roșiatică (sau brun-roșcată), asemănătoare cu a ruginii”.

Folosit cu valoare reflexivă, termenul capătă un sens figurat ce se aplică, de obicei, oamenilor, însemnând „a se altera din lipsă de exercițiu”, dar și „a deveni perimat, depășit; a se învechi, a nu mai fi actual, a nu mai corespunde” – aceste ultime explicații putând face referire și la concepțiile ori ideile în care crede o persoană.

Continuare »

Verbul a (se) încărca vine dintr-un probabil *incarricare (latină) și are, în consecință, multe sensuri. Valoarea tranzitivă presupune „a umple (total sau parțial) un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva” sau „a pune un obiect greu sau mare într-un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal, pentru a fi transportat”. În aceste situații, complementele indică povara care se transportă ori animalul care transportă povara.

Verbul se poate referi și la acțiunea de „a introduce într-o armă de foc un cartuș sau un proiectil cu material exploziv”. Dintr-un alt punct de vedere, termenul este echivalent cu a (se) acoperi, a (se) umple (+de). Sensul figurat presupune „a exagera cu scopul de a înșela”, putându-se referi în mod special la „a socoti (la o cumpărătură, la o consumație) mai mult decât trebuie (cu scopul de a înșela)”, echivalent cu a exagera, a umfla, a spori, a mări.

Continuare »

Verbul a (se) scumpi s-a format prin derivare din adjectivul scump şi înseamnă „a mări, a urca preţul unei mărfi, a cere mai mult, a vinde mai scump” (adică a majora), care se poate folosi şi cu valoare impersonal: se scumpise.

Sensul reflexiv se referă mai ales la oameni, având în vedere acţiunea de „a deveni pretenţios la preţ, a cere preţuri mai mari” – sinonim cu a se lăcomi, sau, mai des chiar, „a se tocmi mult (când vinde sau cumpăra ceva), a se arăta econom, a manifesta zgârcenie”, fiind echivalent cu a se calici, a se zgârci.

Termenul are şi un sens figurat, care înseamnă „a ajunge rar, preţios”. Dintre antonime, este menţionat doar a (se) ieftini. Simplu, nu? De-asta mi se pare fascinantă lumea vorbelor… care uneori simplifică pana la esenţa lucrurile.

Continuare »

Verbul a merita este un neologism venit din limba franceză – mériter (din vechiul latinesc meritare), suficient de nuanțat în utilizare, care poate fi ambivalent: „a fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea)”. Sinonimele, în această situație (și nu numai) sunt a i se cuveni, a meritarisi, a-și atrage, a binemerita, a învrednici.

Cel de-al doilea sens are doar conotații pozitive, și se referă la „a avea o valoare suficientă ori calități pentru a justifica, a îndreptăți stima, prețuirea, interesul sau grija care i se acordă; a fi vrednic de ceva”. Tot astfel, unul dintre sensurile speciale are în vedere mărfurile și obiectele de schimb – „a justifica prețul cerut”, stabilind sinonimie cu a face, a valora.

Atunci când se folosește despre acțiuni și lucruri, verbul înseamnă „a face să fie necesar”, echivalent al lui a necesita, a cere, a reclama, a comporta. Dar este esențial de subliniat faptul că termenul nu are valoare reflexivă acceptată, prin urmare trebuie evitate (deși au devenit extrem de răspândite) formulări de tipul „nu se merită”.

Continuare »