Rezultate

11 mai

a defăima

Verbul a defăima înseamnă, în primul rând, „a vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a vătăma reputaţia cuiva”, fiind sinonim cu a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a denigra, a huli, a ponegri, a ponosi. Foarte rar, se foloseşte şi cu valoare reflexivă, stabilind echivalenţă de sens cu a (se) face de râs, a se compromite.

De asemenea rar utilizat şi învechit, termenul se poate referi la „a pune într-o situaţie de inferioritate, lezând demnitatea”, având în vedere sinonimie cu verbe precum a desconsidera, a dispreţui, a înjosi, a nesocoti, a subaprecia, a umili. Dintre antonime, se pot preciza a cinsti, a elogia, a glorifica, a preamări, a venera.

Continuare »

23 mart.

a admira

Verbul a admira are, în general, o singură semnificaţie principală, conotaţiile diferenţiindu-se în funcţie de sentimentele care generează această admiraţie. Termenul vine din latinescul admirari, pe filieră franceză – admirer şi se referă, prin urmare, la „a privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc.”

Celelalte sentimente asociate, în dicţionare, cu admiraţia sunt plăcerea şi bucuria, mirarea şi uimirea. Cele admirate pot fi lucruri frumoase sau rare, peisaje ori elemente ale naturii, oameni sau trăsături ale caracterului lor – deseori, verbul stabilind sinonimie cu a preţui. Dintre antonime, se menţionează a detesta, a dispreţui, a nesocoti.

Continuare »

19 mart.

„Chevy Chase” de Geoffrey Chaucer

The Percy out of Northumberland,
An avow to God made he
That he would hunt in the mountains
Of Cheviot within days three,
In the maugre of doughty Douglas,
And all that e’er with him be.
Sir Percy din Northumberland
Jurase cu glas tare
Că-n Cheviot, până-n trei zile,
Va-ncepe vânătoare
În ciuda dârzului sir Doulas
Şi-al oastei câtă are;
The fattest harts in all Cheviot
He would kill and carry away.—
‘By my faith,’ said the doughty Douglas again,
‘I will let that hunting if I may!’
C-o să răpună şi-o să ia
Cei mai graşi cerbi din Cheviot.
– „Poftească! Zise dârzul Douglas,
Am să-i îngădui – de-am să pot!


Continuare »

23 dec.

a desfide

Verbul a desfide este dintre cele destul de rar folosite, care cer de obicei o situaţie extremă pentru justificarea utilizării. Înseamnă „a chema, a provoca pe cineva să dovedească ceva, ştiut fiind că nu va reuşi”, putând să reprezinte, într-o confruntare, şi o modalitate de „a spune cuiva că nu este crezut sau că este considerat incapabil”.

Termenul este folosit foarte des în sinonimie cu a înfrunta, cu a sfida şi cu a brava, însemnând „a înfrunta, a nesocoti o primejdie”, pierzându-şi ceva din conotaţiile sensului de bază. Ceea ce aseamănă cele două situaţii este însă atitudinea: implică provocare, sfidare, dispreţ, dar şi pericol.

Continuare »

19 iul.

O bere

Cum or fi socotit? :))

27 mai

a (se) cunoaşte

Verbul a cunoaşte are, într-un sens extrem de larg, următoarele semnificaţii: „a lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul”. Într-un sens mai puţin riguros (dar, probabil, mai adecvat limitelor cunoaşterii umane), verbul înseamnă „a avea sau a dobândi cunoştinţe pe baza studiului, a experienţei; a fi luat la cunoştinţă de ceva”.

Cât despre obiectivitate şi adevăr… cel puţin atunci când e vorba despre cunoaşterea oamenilor („a şti, a afla cine este cineva”), mi se pare că, de fapt, participarea afectivă, emoţia, căldura sentimentelor, doar ele ne permit să cunoaştem cu adevărat oamenii din jurul nostru. Celor care ne privesc obiectiv, ca pe obiecte de studiu, de obicei nu le permitem accesul în intimitatea firească, cea care ne dezvăluie esenţa, deci cunoaşterea lor e indirectă şi eronată. Sigur, puteţi să-mi explicaţi cum e cu psihologia, dar sunteţi siguri că v-aţi vrea viaţa trăită între oameni-psiholog?…

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro