Rezultate

19 dec.

„Journey of the Magi” de T.S. Eliot

‘A cold coming we had of it,
Just the worst time of the year
For the journey, and such a long journey:
The ways deep and the weather sharp,
The very dead of winter.
And the camels galled, sore-footed, refractory,
Lying down in the melting snow.
Ne-a întâmpinat cu frig mare
Tocmai cea mai rea vreme a anului
Pentru un drum aşa de lung:
Căile desfundate şi aerul tăios,
Chiar miezul mort al iernii.
Şi cămilele rănite, betege de picioare, răzvrătite,
Culcându-se în omătul care se topea.


Continuare »

05 sept.

„The Aziola” de P.B. Shelley

‘Do you not hear the Aziola cry?
Methinks she must be nigh,‘
Said Mary, as we sate
In dusk, ere stars were lit, or candles brought;
And I, who thought
This Aziola was some tedious woman,
Asked, ‗Who is Aziola?‘ How elate
I felt to know that it was nothing human,
No mockery of myself to fear or hate:
And Mary saw my soul,
And laughed, and said, ‘Disquiet yourself not;
‘Tis nothing but a little downy owl.’
„Aziola cum plânge n-o auzi?
Aproape o fi sub duzi.”
Mi-a spus pe când şedeam
În colb de-amurg când stea şi sfeşnic nu se-aprind;
Şi socotind
Că-i vreo femeie plicticoasă ce bocea,
„Cine – te-am întrebat – e Aziola?”
Ce uşurat să ştiu că om nu este
Să nu mă tem de-o ironie sau de-o ură.
Tu mi-ai citit în suflet lesne,
Şi-ai râs, şi-ai zis: „Din fire nu-ţi ieşi;
E doar o cucuvaie mică-n seara sură”.
Sad Aziola! many an eventide
Thy music I had heard
By wood and stream, meadow and mountain-side,
And fields and marshes wide,–
Such as nor voice, nor lute, nor wind, nor bird,
The soul ever stirred;
Unlike and far sweeter than them all.
Sad Aziola! from that moment I
Loved thee and thy sad cry.
Prin câte amurgiri, mâhnită Aziola!
Străinu-ţi vers l-am auzit
În crâng, pe râu, poiană şi vâlcea,
Prin câmp şi stufăriş la nesfârşit,
Cum grai de om, din viori, privighetori sau vânt
Nu-mi răscolise sufletul nicicând;
Mai altfel şi mai dulce decât toate…
Mâhnită Aziola! Din acel ceas
Te-am îndrăgit, o, tu, cu tristul glas.
P.B. Shelley traducere de Ion Pillat

30 apr.

How many?

Să răspundem socotind

02 ian.

a păşi

Verbul a păşi s-a născut în mod natural din pas. Şi se vede din el asta, pentru că sensul propriu înseamnă „a călca, a face unul sau mai mulţi paşi” ori „a înainta pas cu pas, a parcurge o distanţă mergând pe jos”. Sinonimele utilizate în aceste circumstanţe pot avea, destul de des, şi semnificaţii figurate – a merge, a înainta, a avansa. În afară de simpla deplasare spre înainte, verbul se mai poate referi şi la „a intra, a pătrunde într-un spaţiu”, iar în registru figurat poate avea în vedere timpul, utilizându-se ca sinonim pentru „a se apropia (de…) sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă”.

Termenul poate presupune şi pasul văzut ca salt ori săritură, ca modalitate de „a trece peste sau dincolo”, situaţie în care stabileşte sinonimie cu a depăşi – fie cu pasul, fie în sens figurat – un obstacol. Pe de altă parte, există contexte în care „obstacolele” în calea împlinirii unui scop sunt regulile moralei ori legile, moment în care cuvântul devine sinonim cu a (se) abate (de la…), a (în)călca, a contraveni, a nesocoti, chiar a viola. Într-un registru mai puţin serios, extrem de frumoase sunt expresiile cu acest verb, de exemplu a păşi în vârful picioarelor când nu vrei să deranjezi, sau a păşi cu dreptul/stângul când începi vreun lucru ce-şi vădeşte din start rodul ori dificultatea.

Continuare »

21 dec.

„Journey of the Magi” de T.S. Eliot

‘A cold coming we had of it,
Just the worst time of the year
For the journey, and such a long journey:
The ways deep and the weather sharp,
The very dead of winter.
And the camels galled, sore-footed, refractory,
Lying down in the melting snow.
„Am umblat prin vreme rece,
Nimerind pentru călătorie timpul cel mai rău din an.
Şi ce călătorie lungă:
Drumuri desfundate, aspră vremuire
chiar în miez de iarnă”.
Erau mohorâte cămilele, cu răni pe copite,
Încruntate zăceau în zăpada ce se topea.


Continuare »

08 aug.

a cumpăra

Verbul a cumpăra înseamnă, în sens propriu, „a intra în posesiunea unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani”. Termenul este, deci, folosit în primul rând cu referire la obiecte şi lucruri care pot fi obţinute contra plată. Din acest punct de vedere, sinonimele sunt relativ numeroase: a achiziţiona, a lua, a procura, a târgui; dicţionarele precizează şi regionalisme – a surzui, şi arhaisme – a neguţa, a scumpăra. Un sens mai rar utilizat face trimitere la capacitatea de a „cumpăra” din ochi, adică de a examina, a aprecia, a preţălui, a calcula, a evalua, a măsura, a socoti. Operaţiunea se face pentru a estima o eventuală valoare, scopul fiind acela de a nu se lăsa înşelat, căci, până la urmă, nu e problema vânzătorului dacă-i „cumperi mâţa-n sac”.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro