Verbul a aseleniza face parte din categoria cuvintelor nedreptăţite, pentru că foarte mulţi dintre vorbitorii limbii noastre nici nu ştiu că există. Faptul se datorează, în parte, ariei vaste de folosire a lui a ateriza; fără a cunoaşte etimologia cuvântului (care s-a format de la Terra), se poate crede că aterizarea se produce pe orice planetă sau corp ceresc. Pe de altă parte, foarte multă vreme singura planetă pe care se puteau aşeza corpurile zburătoare era, într-adevăr, Pământul, aşa că până la un punct confuzia e de înţeles.

Situatia s-a schimbat în 1969, atunci când omul a ajuns pe Lună, primul corp ceresc ce avea să împlinească visul umanităţii de a călători în spaţiu şi de a locui alte planete. Prin urmare, de atunci folosim termenul de a aseleniza cu sensul „a lua contact cu sau a coborî pe suprafaţa Lunii, a se aşeza pe Lună”. În unele dicţionare se subliniază faptul că aselenizarea se poate face doar venind dinspre Pământ, dar aceasta pare a fi, din nou, o restricţie datorată realităţii obiective pe care o cunoaştem (în mod limitat, desigur). Termenul se formează de la numele grecesc al satelitului – Selene, şi stabileşte corespondenţă cu mai rar folositul a aluniza.

Continuare »

IEC (International Education Center) anunţă înscrierile pentru un atractiv program educaţional de vară pentru elevii români cu vârsta între 16 şi 18 ani. Programul cu durată de 10 zile include cursuri de limba engleză, excursii şi activităţi în tinutul York, Marea Britanie. În preţul total de 470 GBP sunt incluse biletele de avion, asigurarea, transfer aeroport, cazarea şi masa, taxa de şcolarizare, manuale, excursii şi evenimente organizate de către şcoală, raport şi certificate.

Cursurile şi activităţile se vor desfăşura în incinta Askham Bryan College, o şcoală de tip internat situată la aproximativ 5 kilometri de oraşul istoric York. Participanţii în program vor fi cazaţi în dormitoare individuale şi vor beneficia de o continuă monitorizare din partea tutorilor locali. Cursurile de limba engleză vor fi îmbinate cu o serie de excursii culturale în regiune, ce va include vizite la: York Minster (Catedrala York), Flamingo Land (parc tematic şi natură sălbatică), Yorkshire Moors (terenurile mlăştinoase, o veritabilă mostră de peisaj rural englezesc), vizită pe coastă, la un castel englezesc sau la temnitele York-ului.

Continuare »

Corpul Păcii România anunţă că, începând din noiembrie 2010, acceptă solicitări din partea şcolilor generale şi liceelor din toată ţara interesate să colaboreze cu voluntari americani pentru predarea cursurilor de limba engleză, pentru o perioadă de doi ani. Termenul limită de depunere a solicitărilor este 20 februarie 2011.

Din anul 1992, voluntarii americani au predat engleza în şcoli generale şi licee din România, răspunzând nevoilor locale. În prezent, Corpul Păcii acceptă solicitări de la şcolile situate în mediul rural şi în oraşe mici în care agenţia nu a mai avut reprezentare anterior şi şcoli unde nu există suficienţi profesori de limba engleză. Voluntarul american şi profesorii români de limba engleză lucrează cu clasa împărţită pe grupe în aşa fel încât voluntarul să nu înlocuiască profesorul român, iar activitatea sa să o completeze pe cea a profesorilor români.

Continuare »

A europeniza face parte dintre verbele monosemantice, asupra cărora nu planează prea multe îndoieli şi incertitudini legate de sens. Presupune, desigur, „a adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor”. Scopul final este de a deveni asemănător cu europenii, din punct de vedere cultural şi comportamental. Şi, ca în cazul oricărei transformări sau deveniri, aceasta se poate face voluntar sau impus, evoluţia spre un anumit statut fiind sau nu o manifestare a propriei voinţe. În cazul acestui cuvânt, apare întrebarea: care este – totuşi – statutul spre care se tinde? Europeanul este cel care face parte din populaţia de bază a Europei, sau care este originar de pe acest continent, însă mi se pare că diferenţele dintre multele neamuri care locuiesc în acest spaţiu sunt considerabile. Europenizarea înseamnă, deci, a face un străin să semene cu un neamţ, sau cu un italian? Cu un irlandez, sau cu un grec?

Continuare »

Shakespeare School organizează şcoala de vară de limba engleză la Oxford pentru tineri între 14-18 ani în colaborare cu CES Embassy, centru acreditat de British Council şi English UK, cu filiale în toată lumea. Situat chiar în inima Angliei, Oxford îmbină atmosfera, şarmul şi frumuseţea celei mai vechi universităţi britanice cu un oraş activ şi modern. Programul se desfăşoară în campusul Oxford Brookes University şi se adresează adolescenţilor care doresc să experimenteze libertatea vieţii studenţeşti în campus, urmând totodată un program structurat, într-un mediu internaţional.

Continuare »

Una dintre cele mai interesante experienţe „de dicţionar” pe care le-am încercat a fost cea legată de verbul a certa. L-am căutat într-o doară, fără mari intenţii de a dezvolta un subiect oarecum neplăcut, însă definiţiile găsite mi-au stârnit o curiozitate reală: cuvântul acesta are incredibil de multe sinonime, cele mai multe dintre ele în registru popular-familiar şi regional. Începând cuminte cu explicaţiile, notez „a se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere”, „a face (concomitent) schimb de vorbe de ocară” sau chiar mai mult, „a rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra”. Există apoi expresii care reflectă ieşirea din matca legilor scrise sau nescrise ale vremurilor, precum „a fi certat cu morala” (a se abate sistematic de la principiile de etică), ori „a fi certat cu justiţia” (a nesocoti legile în mod repetat); mai interesante mi se par cele ironice, de genul „certat cu bunele maniere” sau „certat cu apa şi săpunul”. Sunt des folosite sinonimele a se ciorovăi, a se ciondăni, iar pentru registrul popular – a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi. Cu nuanţă învechită şi regională, răsar, din substantivul pricină, a se pricinui si a se pricini, iar dintr-un obicei prost – a pârî. Am găsit şi cuvinte care s-au retras de multă vreme de pe scena lingvistică, precum a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, a probozi, a stropoli, a toi. Există, bineînţeles, variante folosite în limbajul oficial (a admonesta, a apostrofa, a moraliza, a mustra) sau în cel familiar (a dojeni, a dăscăli, a muştrului, a săpuni, a scutura). Şi, dacă vreţi, putem preciza în câte feluri se ceartă oltenii: a se rohoti, a docăni; bănăţenii: a vrevi; sau bucovinenii: a moronci, a putui. Fără umbră de îndoială, campionii sunt moldovenii, care se tolocănesc, se mogorogesc, se smotresc, se cârcotesc, se beştelesc, se ocărăsc, se sfădesc, se suduie şi se oropsesc. Cu mare spor şi – să recunoaştem – cu o inventivitate lingvistică de invidiat.

Continuare »