a cauţiona
Verbul a cauţiona este foarte rar folosit, încadrându-se în masa vocabularului şi făcând parte dintre neologismele venite, prin împrumut, din limba franceză – verbul cautionner. Are două sensuri consemnate de dicţionare, primul dintre acestea – cel propriu, denotativ – însemnând „a depune cauţiune” . Cel de-al doilea sens are valoare figurată, referindu-se la „a acorda sprijin, protecţie”.
De observat faptul că DOOM2 nu-l mai înregistrează, deşi era menţionat anterior, probabil pentru că nu s-a dovedit suficient de viguros. Este interesant că, deşi pare benign şi fără conotaţii negative, verbul este deseori folosit cu scopul de a sugera duplicitatea, complicitatea şi acoperirea, de către cel care cauţionează, a unor fapte reprobabile. Se pare, prin urmare, că a cauţiona a ajuns să nu presupună şi încredere, ci doar interese comune cu cel cauţionat, însă dicţionarele nu menţionează deloc acest aspect.
Continuare »
