A newscaster interrupted scheduled programming to announce the outcome of a political election. At the end of the announcement, he said, „More on candidates at 10 P.M.”
A ten-year-old girl looked in disbelief. „I didn’t know they could call politicians ‘morons’ on national television!” she remarked.
| Huliţi au fost romanii de unii învăţaţi din vremi mai nouă că metafizică n-ar fi creat ca alte glorioase seminţii, doar apeducte, colisee, foruri, drumuri, eterna urbe, castre şi troiane de hotar. Huliţi au fost romanii că numai case-ar fi clădit, cu atrii primind de sus lumina şi-avertisment ţinând pe praguri: cave canem. |
Abused have been the Romans by certain scholars of more recent times for not creating metaphysics like other glorious nations, but only aqueducts, roads, colosseums, forums, the eternal city, castra, border, earthwork. Abused have been the Romans for building only houses, with atria receiving daylight from above, and with the warning on their doorsills: cave canem. |
| Ce am eu mai curat în mine, somnul străbătut de vise vechi, ce ai tu mai curat în tine, lemnul arbore cu verzi urechi, |
What I have purest in me: sleep traversed by old dreams, what you have purest in you: timber tree with green ears. |
| Ce am eu mai ascuns în mine, sângele mişcând un gând, ce ai tu mai curat în tine, amirosul de pământ, |
What I have most hidden in me: blood stirring a thought; what you have purest in you: the odour in deep earth inwrought. |
| Oh, şi ce am sfânt pe lume, dulcele pământ al tău, de vis şi tot ce-i în tine nume de caisă din cais – |
And oh, what I have sacred, pure flame: your sweet earth, dreamlike and free, and all that is in you the name of fruit from an apricot-tree. |
| Totul, tot ce este adevăr stă-n îmbrăţişarea noastră, ramură cu flori de măr şi c-o pasăre măiastră. |
All, all that stands for veracity in your embrace is averred, blossoming bough of an apple-tree with a wonder bird. |
| Poezie de Nichita Stănescu | Traducere de Dan Duţescu |
Verbul a (se) încinge care vine din latinescul incingere este complet diferit de cel cu aceeaşi formă care este sinonim cu a (se) aprinde. Se referă la „a (se) înfăşura peste mijloc, a lega strângând bine cu o cingătoare, un brâu etc.” Într-o a doua situaţie în care se utilizează, verbul are în vedere acţiunea de „a-şi prinde o armă de mijlocul corpului (cu o curea)”.
Plecând de la explicaţiile mai sus prezentate, sensul figurat al termenului înseamnă „a cuprinde din toate părţile”, fiind sinonim cu a împresura, a înconjura, a învălui. Poate fi vorba despre asedii armate, despre atacuri la persoană, despre situaţii reale de viaţă ori despre jocuri de societate.
Continuare »
În era post-Freudiană, vederile noastre legate de coşmaruri sunt cam asemănătoare şi le considerăm un amestec de imagini stranii provocate de conexiuni neurologice aleatorii. În vreme ce unii, ca şi Freud, acordă importanţă acestor frământări ale subconştientului, ne consolăm totuşi cu idea că aceste vise urâte sunt separate de lumea reală.
Fireşte, lucrurile nu au stat mereu aşa. Pe la începutul secolului al XIII-lea, „mare” din „nightmare” se referea la un spiriduş despre care se credea că venea noaptea şi îi sufoca pe cei adormiţi cu gânduri diavoleşti.
Trei secole mai târziu, cuvântul nu mai făcea referire în popor la spiriduş, ci la sufocare.
Prima referinţă a sensului cuvântului pe care îl ştim astăzi drept vise mai puţin fericite este marcată abia în 1829, iar doi ani mai târziu s-a consemnat şi prima sa înregistrare ca o metaforă pentru orice eveniment sau experienţă care ne afectează grav.
Verbul a (se) fortifica face parte dintre cele a căror pătrundere în limba română poate fi asociată fenomenului lingvistic numit relatinizare. Acesta a fost împrumutat din limba latină (din fortificare), unul dintre elementele care au favorizat acest proces fiind şi existenţa unor termeni similari în alte limbi romanice – franţuzescul fortifier, de la care l-am primit, direct, şi pe a (se) fortifia.
Are două sensuri de bază, unul utilizându-se în domeniul militar şi însemnând „a întări un loc prin lucrări de fortificaţie”. În această situaţie, termenul poate avea în vedere aşezări ori linii de luptă, fiind sinonim cu a consolida ori cu a (se) retranşa, care se foloseşte extrem de rar. De asemenea, e interesantă echivalenţa cu a (se) întemeia, o accepţie mai veche a acestuia referindu-se la stabilirea unui nou oraş.
Celălalt sens al verbului a (se) fortifica face trimitere la „a face ca organismul să fie mai puternic, mai rezistent, a face mai robust, a face să capete forţe fizice şi morale”, fiind sinonim cu a (se) căli, a (se) fortifia, a (se) oţeli sau, uneori, cu a (se) întrema. Dintre antonime, dicţionarele precizează câteva, doar pentru această a doua accepţie a cuvântului – a se hârbui, a se ramoli, a slăbi.
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro