Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
12 mart.

a suporta

Verbul a suporta vine din limba franceză (supporter), moștenit încă din latină (supportare) și are două sensuri principale. Cel dintâi înseamnă „a avea forța necesară pentru a îndura o suferință fizică sau morală, cu tărie și calm”, fiind sinonim cu a duce, a îndura, a pătimi, a păți, a răbda, a suferi, a trage.

Folosit în construcții negative, este echivalent cu a admite, a concepe, a da voie, a îngădui, a permite, a tolera, ori cu figurate precum a înghiți, a mistui. Atunci când se referă la persoane, presupune „a accepta, admițându-i prezența și făcând abstracție de neajunsuri”, iar la fapte supărătoare – „a admite în mod conștient și tacit”.

Un alt sens se referă la „a susține o greutate, o povară; a rezista la…” sau la „a avea sau a lua în sarcina sa o obligație bănească”, echivalent al lui a sprijini, a finanța (greutăți fizice sau dificultăți financiare). Sinonimele regionale sunt destul de numeroase (și nu se referă doar la ultima accepție) – a pristăni, a obicni, a volnici, a honipsi, a pristui.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

07 mart.

„A Duet” de Thomas Sturge Moore

‘Flowers nodding gaily, scent in air,
Flowers posied, flowers for the hair,
Sleepy flowers, flowers bold to stare—-‘
‘O pick me some!’		 “Flori suave, vesele buchete
Flori de câmp și flori de prins în plete,
Flori sfioase, galeșe, cochete –“
“Culege-mi, hai”
‘Shells with lip, or tooth, or bleeding gum,
Tell-tale shells, and shells that whisper Come,
Shells that stammer, blush, and yet are dumb—-‘
‘O let me hear.’		 “Scoici cu dinți, cu buze sângerii,
Scoici din basme, scoici șoptind ‘Nu vii?’
Mute scoici ce șstiu a povesti –“
“Hai, dă-mi s-ascult!”
‘Eyes so black they draw one trembling near,
Brown eyes, caverns flooded with a tear,
Cloudless eyes, blue eyes so windy clear—-‘
‘O look at me!’		 “Ochi căprui, priviri de lacrimi pline,
Ochi ca noaptea, două dulci măsline,
Ochi senini, safire cristaline –“
“Priviți-mă!”
‘Kisses sadly blown across the sea,
Darkling kisses, kisses fair and free,
Bob-a-cherry kisses ‘neath a tree—-‘
‘O give me one!’		 “Reci săruturi duse peste mare,
Dulci săruturi, sărutări amare,
Sub un pom săruturi la plecare –“
“O, dă-mi și mie!”
Thus sand a king and queen in Babylon. “Așa cântau un rege și-o regină-n Babilon.”
Thomas Sturge Moore traducere de Veronica Focșeneanu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

06 mart.

politician

În limba engleză contemporană, politician înseamnă exact același lucru ca în română. Un profesionist în ale politicii, o persoană a cărei meserie este politica (pe același model cu sportivii profesioniști spre deosebire de cei amatori).

Dar politician nu a avut întotdeauna același sens pozitiv. La Shakespeare, de pildă, politician însemna uneltitor, sensul acesta vizibil negativ reieșind din context, cât se poate de limpede, precum în „Hamlet” (V.i.77-78): „This might be the pate of a politician, which this ass now o’erreaches […]”.

Urme ale acestui sens conotat negativ se regăsesc nu doar în mentalitatea generală potrivit căreia politicienii nu prea sunt oameni onorabili, ci și într-un sens restrâns aflat în engleza americană, unde acest termen înseamnă o persoană care, prin manipulare, ajunge să acceadă la poziții de conducere într-o companie.

Publicat de in Bine de ştiut, Limba engleză
Comenteaza!     Recomanda!

28 feb.

„I Will Not Let Thee Go” de Robert Seymour Bridges

I will not let thee go.
Ends all our month-long love in this?
Can it be summ’d up so,
Quit in a single kiss?
I will not let thee go. 		N-am să te las să pleci.
De-al nostru-amor de-o lună, oare
Așa de lesne vrei să treci
Plătind cu doar o sărutare?
N-am să te las să pleci.
I will not let thee go.
If thy words’breath could scare thy deeds,
As the soft south can blow
And toss the feather’d seeds,
Then might I let thee go. 		N-am să te las să pleci.
Doar de-ai putea cu tale șoapte
(Ca blândul vânt semințe seci)
Să spulberi ale tale fapte,
M-aș învoi să pleci.
I will not let thee go.
Had not the great sun seen, I might;
Or were he reckon’d slow
To bring the false to light,
Then might I let thee go. 		N-am să te las să pleci.
De n-ar fi sus, sau am socoate
Că soarele e stins pe veci
Nedând de gol minciuna poate
M-aș îndura să pleci.
I will not let thee go.
The stars that crowd the summer skies
Have watch’d us so below
With all their million eyes,
I dare not let thee go. 		N-am să te las să pleci.
Din slăvi, a stelelor puzderii
Area ne-au vegheat cu zeci și deci
De mii de ochi, în faptul verii,
Ca să te las să pleci.
I will not let thee go.
Have we not chid the changeful moon,
Now rising late, and now
Because she set too soon,
And shall I let thee go? 		N-am să te las să pleci.
Au nu mustrăm noi luna când
Răsare prea târziu, și deci
Fiindcă-apune prea curând?
Cum te-aș lăsa să pleci?
I will not let thee go.
Have not the young flowers been content,
Pluck’d ere their buds could blow,
To seal our sacrament? 		N-am să te las să pleci.
Nu s-au mândrit peceți că aunt
Abia-înfloriți lilieci
Pentru al nostru legământ?
Nu pot să vreau să pleci.
I cannot let thee go.
I will not let thee go.
I hold thee by too many bands:
Thou sayest farewell, and, lo!
I have thee by the hands,
And will not let thee go. 		N-am să te las să pleci.
Prea mult te-am strâns la pieptu-mi seri,
Vrei, azi, s-apuci alte poteci?
Ci iar te strâng din răsputeri,
Și nu te las să pleci.
Robert Seymour Bridges traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

21 feb.

„A Quoi Bon Dire?” de Charlotte Mew

Seventeen years ago you said
Something that sounded like Good-bye;
And everybody thinks that you are dead,
But I. 		Acum șaptesprezece ani ai spus
Ceva care suna a Rămâi-cu-bine;
Și toată lumea crede că de pe lume te-ai dus,
Afară de mine.
So I, as I grow stiff and cold
To this and that say Good-bye too;
And everybody sees that I am old
But you. 		La fel și eu, acum cu frigu-n oase mai să mă răpună,
Zic ba la una, ba la alta Rămâi-cu-bine;
Și toată lumea zice că-s bătrână,
Afară de tine.
And one fine morning in a sunny lane
Some boy and girl will meet and kiss and swear
That nobody can love their way again
While over there
You will have smiled, I shall have tossed your hair. 		Și pe o uliță-nsorită, într-o bună zi,
O fată și-un băiat s-or săruta și vor jura
Că nimeni ca ei nu va mai iubi,
Iar colo undeva
Tu vei fi zâmbit, eu păru-ți voi fi ciufulit uite-așa.
Charlotte Mew traducere de Dan Duțescu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

14 feb.

„Renouncement” de Alice Meynell

I must not think of thee; and, tired yet strong,
I shun the thought that lurks in all delight—
The thought of thee—and in the blue heaven’s height,
And in the sweetest passage of a song.
Oh, just beyond the fairest thoughts that throng
This breast, the thought of thee waits hidden yet bright;
But it must never, never come in sight;
I must stop short of thee the whole day long.
But when sleep comes to close each difficult day,
When night gives pause to the long watch I keep,
And all my bonds I needs must loose apart,
Must doff my will as raiment laid away,—
With the first dream that comes with the first sleep
I run, I run, I am gathered to thy heart. 		Lupt să te-alung din gând; şi-adânc mă doare
Că fug de a iubirii bucurie –
Iubirea pentru tine – ce mă-mbie
Din viers, din slăvi, din tot ce-i desfătare.
Te port mereu în gând, spre neuitare,
Şi-n piept, oh, ferec amintirea-ţi vie –
Nicicând, nicicând zărită să nu fie;
Lupt să te-alung din gând… şi ziua-i mare,
Dar când adoarme zilnicul frământ,
Când noaptea pune veghii căpătâi,
Şi pot să lepăd jugul de pe mine
Şi al voinţei frâu, ca pe-un veşmânt, –
În primul vis din somnul cel dintâi
Alerg, alerg, mă-ncuib sub sân la tine.
Alice Meynell traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro