Verbul de care au mare nevoie românii zilele astea, în care se pregătesc a-şi alege preşedintele, este a se calma. Nu unul pe altul, ci fiecare pe sine, că altfel ne plesnesc venele de la gât şi ni se schimonosesc definitiv feţele!

Din punct de vedere lingvistic analizând lucrurile, termenul stabileşte sinonimie cu a se potoli şi a se linişti, cu trimitere la orice activitate a animatelor sau inanimatelor. Se face însă referire la un moment care urmează dezordinii şi haosului, agitaţiei şi zbuciumului, aţâţării răuvoitoare chiar, fără de care vocabula nu-şi stabileşte deplina semnificaţie. Ceva mai expresivi sunt termenii similari care presupun alinarea, domolirea, îmbunarea, chiar îmblânzirea, dezmânierea şi împăcarea.

Continuare »

A vota este unul dintre verbele fundamentale ale lumii moderne, denumind un drept indiscutabil al omului. Este, dacă vreţi, o formă mai elaborată de exprimare a opiniei pe care fiecare dintre noi şi-o formează despre anumite lucruri, diferit în funcţie de informaţia acumulată, experienţa personală, convingeri ori mod de gândire. Se pare că media tuturor opţiunilor noastre ar trebui să dea un rezultat perfect, în funcţie de care organizarea societăţii ar reflecta modul în care indivizii ei vor să vieţuiască. Problemele asupra cărora ni se cere părerea sunt fie candidaturile unora dintre noi care ar vrea să ne reprezinte, fie diferite hotărâri, propuneri, chestiuni legate de modul de organizare şi conducere a colectivităţii în care trăim.

Continuare »

Verbul a gândi are o sumedenie de accepţii, unele extrem de diverse. Cel mai superficial, întrucâtva, sugerează formarea unei idei despre un lucru, un altul se referă la pătrunderea cu mintea în profunzimea lucrurilor, mergând chiar până la sublinierea calităţilor creative ale spiritului uman, a originalităţii ideilor despre obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. Astfel privind lucrurile, sinonimia cu a reflecta trimite frumos la oglindă, sugerând capacitatea omului de a-şi răsfrânge în mental lumea în care vieţuieşte.

Răsărite deci într-un univers complex al reprezentărilor, gândirile pot avea forma unor idei fulgerătoare („a-i trece prin minte că”), a unor convingeri sau credinţe personale („a crede, a socoti că”), a unor repere folosite în luarea deciziilor („a lua în considerare”), a unor amintiri („a evoca în memorie sau în imaginaţie”), a unei înţelegeri superioare asupra lucrurilor („a-şi da seama sau a fi conştient de”), a unor dorinţe ori finalităţi („a proiecta în gând, a avea în intenţie să”), ori a unor creaţii inedite („a inventa, a concepe ceva concret sau abstract”).

Continuare »

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Traducătorilor, în anul 2009, Asociaţia Traducătorilor din România (ATR), membră a Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor (FIT), invită traducătorii la o reflecţie asupra noilor posibilităţi şi beneficii ale unirii forţelor.

„Zilele traducătorului solitar, care lucrează într-o deplină izolare, sunt numărate”, afirmă numeroşi observatori ai domeniului traducerilor. Aceasta nu înseamnă însă că traducătorii vor deveni membri fără individualitate ai diverselor comunităţi, căci esenţa valorii adăugate a profesiunilor limbilor rezidă în elemente profund personale.

Cu toate acestea, evoluţiile tehnologiei şi ale pieţei au dărâmat bariere. Traducătorii contemporani de pe toate meridianele pot participa la un veritabil dialog mondial, fapt care aruncă o lumină nouă asupra modului tradiţional de desfăşurare a activităţii lor şi deschide noi oportunităţi. Exigenţele din ce în ce mai mari ale clienţilor, complexitatea proiectelor de traducere şi presiunea termenelor de predare au condus la creşterea interesului pentru schimburi de experienţe, informaţii şi bune practici.

Continuare »

Verbul a murdări desemnează una dintre acele acţiuni de care ne lovim în fiecare zi, în cele mai diverse feluri, oricât le-am dori evitate. Analizând articolul de dicţionar, mi s-a părut evident faptul că sensurile se împart în două categorii, determinate de cele două sensuri, propriu şi figurat, ale cuvântului. Concret, a murdări înseamnă „a face murdar, a umple de murdărie”. În acelaşi timp, verbul îşi lămureşte expresivitatea prin corespondenţa cu o multitudine de lexeme, care mai de care mai sugestiv şi mai colorat. Aşadar, dincolo de înţelesul lor neplăcut, trebuie să apreciez din punct de vedere lingvistic sonoritatea şi teribila lor plasticitate: a păta, a mânji, a jegoşi, a macula, a scârnăvi, a îngăla, a terfeli, a tăvăli, a derveli, a mozoli, a murui, a pricăji, a tămânji, a târnosi, a caciori, a feşteli, a mărdăgi, a mocicoli, a tocăni. Aspectul figurat acoperă tot ceea ce ţine de compromitere, degradare, înjosire, dezonorare şi profanare la nivel moral, personal, într-un fel atât de profund, încât mi se pare că reflexivul a se murdări ar trebui să ne ridice mari probleme de conştiinţă.

Continuare »

În perioada 9-11 octombrie 2009, Teatrul Fără Frontiere organizează un workshop de dicţie şi tehnică vocală, susţinut de lect. univ. dr. Viorica Vatamanu, profesor de „Vorbire scenică” la UNATC „I.L. Caragiale”.

Exerciţiile pe care se bazează workshop-ul sunt preluate din arta actorului, dar aplicabilitatea lor este foarte mare, ele fiind utile specialiştilor din aproape orice domeniu de activitate. Acestea ajută la îmbunătăţirea pronunţiei, a discursului, la o vorbire mai clară, mai coerentă şi mai expresivă şi la corectarea defectelor de dicţie.

Continuare »