Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
03 sept.

a vegeta

Verbul a vegeta vine, pe filieră franceză (végéter), dinspre latinescul vegetare şi are două sensuri. Primul dintre acestea se referă la plante – „a se afla în proces de vegetație”, fiind echivalent cu a crește, a se dezvolta, a se nutri, a trăi.

Celălalt – cel figurat – se folosește cu privire la oameni, înseamnă „a trăi fără a realiza nimic, fără a avea o activitate dinamică; a duce o viață obscură, lipsită de interes, de activitate și de perspective” și este sinonim cu a lâncezi, a stagna. Sensul pare a presupune traiul în nemișcare, obscuritate, retras ori uitat de lume, de cele mai multe ori în mizerie.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

12 mart.

a suporta

Verbul a suporta vine din limba franceză (supporter), moștenit încă din latină (supportare) și are două sensuri principale. Cel dintâi înseamnă „a avea forța necesară pentru a îndura o suferință fizică sau morală, cu tărie și calm”, fiind sinonim cu a duce, a îndura, a pătimi, a păți, a răbda, a suferi, a trage.

Folosit în construcții negative, este echivalent cu a admite, a concepe, a da voie, a îngădui, a permite, a tolera, ori cu figurate precum a înghiți, a mistui. Atunci când se referă la persoane, presupune „a accepta, admițându-i prezența și făcând abstracție de neajunsuri”, iar la fapte supărătoare – „a admite în mod conștient și tacit”.

Un alt sens se referă la „a susține o greutate, o povară; a rezista la…” sau la „a avea sau a lua în sarcina sa o obligație bănească”, echivalent al lui a sprijini, a finanța (greutăți fizice sau dificultăți financiare). Sinonimele regionale sunt destul de numeroase (și nu se referă doar la ultima accepție) – a pristăni, a obicni, a volnici, a honipsi, a pristui.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

27 nov.

a (se) exclude

Verbul a (se) exclude vine din limba latină – excludere, ajuns la noi în etapa aceea de relatinizare, de redescoperire a moștenirii latine în limba română. Este un verb de conjugarea a III-a (cu infinitivul terminat în –e), a cărui valoare tranzitivă înseamnă „a da afară, a nu admite”, fiind sinonim cu a elimina, a excepta, a îndepărta, a înlătura, a scoate.

Sensul reflexiv face referire la o acțiune reciprocă dintre două elemente de „a se respinge ca fiind incompatibile, contrare, nepotrivite”. Cel mai evident antonim este a include, în timp ce ultimul sens poate reprezenta, în sens larg, o antonimie cu a accepta (venit din franceză, fiind și el un latinism, la bază).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

14 aug.

a tremura

Verbul a tremura vine din latinescul tremulare şi face parte din fondul vechi al limbii, motiv pentru care are o mulţime de întrebuinţări. Se foloseşte pentru fiinţe şi pentru părţi ale corpului lor – „a face mişcări involuntare, rapide şi repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc.”, dar şi despre plante – „a face o mişcare uşoară şi repetată, a se mişca lin dintr-o parte în alta”, fiind sinonim cu a oscila, a se clătina.

Sensurile secundare se pot referi, de pildă, la lumini şi umbre („a se produce rapid şi intermitent, prin alternare; a produce efecte schimbătoare”, echivalentul lui a licări, a se juca, a pâlpâi), la ape („a se mişca în unduiri uşoare”, sinonim cu a se încreţi) ori la pământ („a se zgudui, a se cutremura sau a da impresia că se zguduie”), la sunete şi melodii ori la glas („a avea variaţii de ton”, echivalent al lui a vibra).

Sensul figurat are în vedere, în general, oamenii şi sentimentele lor, însemnând „a fi cuprins de o emoţie puternică”, sinonim cu a se înfiora, a se cutremura. Există şi o serie de expresii des utilizate, precum „a tremura după bani” sau „a tremura carnea pe cineva”. Dintre sinonime, dicţionarele mai menţionează a dârdâi, a se scutura, a tresări, a se îngrozi, a fremăta, a palpita, a țâțâi.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

12 iul.

„How They Brought the Good News from Ghent to Aix” de Robert Browning

I sprang to the stirrup, and Joris, and he;
I gallop’d, Dirck gallop’d, we gallop’d all three;
“Good speed !” cried the watch, as the gate-bolts undrew;
“Speed!” echoed the wall to us galloping through;
Behind shut the postern, the lights sank to rest,
And into the midnight we gallop’d abreast.		 Săltai, dar, în şea, apoi Joris – şi dânsul – şi-alei!
Pornirăm galop – şi Dick, nebuneşte – tustrei.
„Drum bun!” spuse straja trăgând de zăvor;
„Bum!” zidul-ecou, când trecurăm în zbor.
Se trase podişca, lumina se stinse adânc.
Spre miezul de noapte, oblânc la oblânc!


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

19 apr.

„Intimations of Immortality (From Recollections of Early Childhood)” de William Wordsworth

There was a time when meadow, grove, and stream,
The earth, and every common sight,
To me did seem
Apparelled in celestial light,
The glory and the freshness of a dream.
It is not now as it hath been of yore;–
Turn wheresoe’er I may,
By night or day,
The things which I have seen I now can see no more. 		A fost un timp când pajişti, crâng, pâraie,
Ogor, priveliştile toate,
’Mi păreau în straie
De vis înveşmântate,
În prospeţime, în lumini bălaie.
Azi ele nu mai sunt ca în trecut;
Oriunde-aş mai privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd aşa cum le-am văzut.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro