Joi, 17 ianuarie 2008, celebra şcoală de limbi Berlitz şi-a redeschis porţile în România, după o prezenţă remarcabilă în ţară în perioada interbelică.

La inaugurarea oficială de la sediul şcolii din Bucureşti, Bdul. Pache Protopopescu nr. 20, au participat oficialităţi din Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, presa, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai mediului de afaceri.

Continuare »

Engleza are o expresie extrem de grăitoare pentru momentul în care starea de bine este ridicată la rangul de metaforă. Vorbesc aici despre celebrul „feels like heaven”.

Mi s-a părut întotdeauna că folosirea acestei expresii nu are în niciun caz ca obligatorie religiozitatea celui care o rosteşte, adică nu trebuie să fii credincios ca să asimilezi raiul stării de perfecţiune şi plenitudine, acelui maximum de confort fizic sau psihic. Ceea ce pare ciudat la prima vedere: dacă nu admiţi teza creştină a existenţei spaţiului binecuvântat, ce te poate face să accepţi prelungirea ei lingvistică? Şi atunci mi-a venit ideea ciudată că, uneori, cuvintele pătrund mai uşor în locuri în care ideile, concepţiile şi noţiunile nu reuşesc. Poate expresia aceasta face parte dintre cele care accesibilizează dogma, care pun în cuvinte puţinele momente în care simţim că suntem parte din esenţa divină, care fac din rai un spaţiu cu uşurinţă locuibil: asta pentru că fiecare dintre noi încearcă uneori stări care par să-i reveleze mirajul celor neatinse prin mijloace comune.

Continuare »

La origine, „access” („acces”) este substantiv, dar de ceva vreme este folosit şi ca verb. Un exemplu destul de des întâlnit este „you can access your account online” („poţi să-ţi accesezi contul online”), dar există multe alte situaţii în care „access” poate fi întâlnit ca verb, în special în domeniul tehnologiei informaţiei. Totuşi, unele persoane mai conservatoare sunt deranjate de o astfel de exprimare. Dacă situaţia o cere, poate fi de preferat folosirea unui verb sinonim, precum „to use” („a folosi”, „a utiliza”) sau „to reach” („a atinge”, „a accesa”), ori se poate reformula în „to get access” („a obţine acces”), astfel încât „access” să apară ca substantiv.

Participanţii acceptaţi în concurs au fost:

• Iulia Muşat cu Expresie şi unicitate, Conexiuni mnemonice, Numere, False friends
• Andrei Pintilie cu 20
• Marius Ciurea cu Corectitudine
• Valeriu Dimitriu cu Semnificaţia numelor personalităţilor

După cum se poate observa cu uşurinţă, Iulia Muşat a trimis cele mai multe articole, toate scrise foarte bine, aşa că este câştigătoarea concursului. Felicitări şi celorlalţi participanţi, pentru că au îndrăznit să scrie şi a ieşit ceva frumos. Pentru noi a fost o reală bucurie.

Din păcate, firma Baritchi din Bucureşti, care promisese acordarea premiului, a dat dovadă de neseriozitate şi lipsă de profesionalism, anunţându-ne în ultimul moment, după ce o săptămână au evitat să răspundă, că nu mai acordă premiul. Motivaţia a fost că promovarea prin acest concurs nu a dat rezultatele la care se aşteptau (deşi nu au specificat niciodată nişte condiţii de acest gen) şi că nu am promovat suficient concursul (oricine a vizitat ro-en.ro în perioada concursului a văzut invitaţia la concurs, deoarece a fost pe toate paginile; mai mult, invitaţia a apărut pe cel puţin alte 4 site-uri). În consecinţă, vă recomandăm să evitaţi această firmă, deoarece nu puteţi şti de ce surprize veţi avea parte. Chiar dacă produsele or fi bune, nu se ştie dacă în cazul unei defecţiuni în perioada de garanţie nu vor invoca folosirea necorespunzătoare, ori că nu este rentabil pentru ei să schimbe produsul.

Oricum, concursul nu rămâne fără premiu, pentru că vom oferi câştigătoarei o licenţă Lexica Pro (care, printre altele, dispune şi de pronunţie audio), cu actualizări oricând doreşte (dicţionarele sunt dezvoltate în continuare, aşa că apar periodic actualizări).

Intenţionăm să mai organizăm şi alte concursuri, cu alte abordări. Aceasta a fost o primă experienţă, din care am avut de învăţat. Credem că orice participant nu are decât de câştigat prin astfel de jocuri pentru minte.

Unul dintre cele mai evidente exemple pentru ceea ce numim concizie şi eficienţă lingvistică mi se pare a fi folosirea numerelor pentru a reda idei. În felul acesta găsim, în limba engleză, sintagme care numesc, prin specificarea duratei în timp, anumite tipuri de magazine, lucru important într-o societate de consum. Iată, prin urmare, structuri de tipul 24-7 (twenty-four seven) pentru a denumi un nonstop, 7-Eleven (seven-eleven) care desemnează primele magazine cu program prelungit de tipul supermarket, 9 to 5 (nine to five) care precizează programul clasic de lucru.

Continuare »

O greşeală relativ frecventă în limba română este folosirea lui „comfort” în loc de „confort„. Interesant este că în limba engleză corect este exact invers, adică „comfort„. Este o situaţie care necesită atenţie pentru a se folosi forma corectă.