Verbul a (se) reface este format prin derivare, cu prefixul re-, după modelul francez al lui refaire, și are foarte două sensuri principale, dar are multe utilizări și numeroase sinonime. Se referă, în primul rând, la „a face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus”, fiind sinonim cu a drege, a repara sau cu a (se) regenera (despre țesuturi) sau, prin extindere de sens, cu a îmbunătăți, a modifica, a preface, a reconstitui, a restabili, a restaura, a schimba, a transforma.

Cel de-al doilea sens are în vedere acțiunea de „a aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte”, echivalent al lui a recompune sau al lui a reconstrui, având și o semnificație figurată „a (se) face din nou sănătos”, adică a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întrema, a (se) însănătoși, a (se) învigora, a (se) înzdrăveni, a (se) redresa, a (se) restabili – antonimul fiind a (se) vlăgui.

Continuare »

Verbul a (se) modifica vine din latinescul modificare și înseamnă „a(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a căpăta o altă formă și/sau un alt conținut”. Deși semnificațiile nu sunt foarte complexe, sinonimele sunt extrem de numeroase, în funcție de contextul în care este folosit: a (se) altera, a corecta, a (se) metamorfoza, a (se) preface, a prelucra, a (se) preschimba, a rectifica, a reface, a (se) reforma, a (se) schimba, a (se) transforma.

Una dintre cele mai importante lecții pe care le învățăm în viața asta este cea referitoare la schimbare, mai bine spus la permanența ei. Sigur, toți ne dorim schimbarea, atunci când lucrurile nu ne merg bine, când așteptăm altceva de la viață. Dar adevărata înțelepciune vine atunci când pricepem că lucrurile se schimbă și atunci când ne e bine, când suntem mulțumiți, când credem că am găsit o soluție definitivă. Nu putem ține nimic în loc.

Continuare »

Verbul a (se) scrânti are două sensuri principale, dintre care unul propriu și unul figurat; intră în construcția câtorva expresii și are numeroase sinonime. Termenul vine din slavă (krentati „a suci, a întoarce”) și se referă, în primul rând, la oase, membre – „a (se) deplasa, a scoate din articulație, din poziția sa normală”, fiind sinonim cu a dezarticula, a disloca, a luxa.

Cea de-a doua accepție are în vedere forma reflexivă a verbului, folosit cu sens figurat – „a-și pierde dreapta judecată, facultatea de a judeca normal, a-și ieși din minți, a lua-o razna”, moment în care stabilește echivalență cu o mulțime de alte verbe: a (se) aliena, a înnebuni, a se sminti, a se țicni, a se zăpăci. Expresia a o scrânti înseamnă „a face o prostie, o gafă” – a greși.

Continuare »

* limfosarcom este un substantiv neutru nou, cu pluralul limfosarcoame; termenul se referă la o „tumoare malignă a ganglionilor limfatici”

! linge-blide e un termen folosit în registrul popular și familiar, substantiv masculin sau feminin, cu genitiv-dativul lui linge-blide și cu pluralul linge-blide

* link apare ca anglicism, substantiv neutru cu pluralul linkuri

! linoleic rămâne cu o singură formă corectă („acid gras, nesaturat, conținut în uleiurile sicative”); este adjectiv masculin și pierde și forma de plural. În noul DOOM, adjectivul masculin !linolic apare separat (anterior, cele două cuvinte apăreau ca variante alternative), fără nicio altă lămurire.

! lipom – substantiv neutru – își modifică forma de plural, care devine acum lipoame („tumoare benignă formată din țesut adipos”)

Verbul a(-și) reaminti s-a format prin derivare cu sufixul re- și înseamnă „a(-și) aminti din nou, a rechema în minte”. Atunci când are nuanță tranzitivă, se referă la „a face pe cineva să-și aducă din nou aminte de ceva”, stabilind sinonimie cu verbe precum a evoca, a reîmprospăta, a rememora, dar și cu – de pildă – un arhaism ca a poftori.

Acum ceva vreme, Facebook a introdus o aplicație nouă, „On This Day”, care mi-a devenit repede foarte simpatică. Mă poartă înapoi în timp și îmi reamintește ce, cui, de unde și cum am spus lucruri anul trecut, acum doi ani și tot așa… Bucurii mărunte, evenimente pierdute, oameni plecați, melodii redescoperite, gânduri zburate. Nimicuri. Dar câtă viață și câtă vreme în ele!

Continuare »

Verbul a deznădăjdui înseamnă „a-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a ajunge în stare de deznădejde, a face să-și piardă speranța”. Termenul este format prin derivare de la a nădăjdui, rudă apropiată a substantivului nădejde, venit din limba slavă. Dintre sinonime, ar trebui amintit a dispera sau învechitul a apelpisi, antonimele fiind, desigur, a nădăjdui și a spera.

Câteodată e bine să scrii despre deznădejde când ești deznădăjduit. Mai târziu nu vei mai înțelege nimic din rândurile așternute pe hârtie (ori pe ecranul computerului), ți se va părea că vorbele acelea n-au cum să-ți aparțină, pentru că nu seamănă, în mod evident, cu tine, nu-ți răsună cunoscut și aproape că ți-e rușine cu ele. Dar dacă nu le scrii, le vei pierde definitiv și nu vei mai găsi nicăieri, niciodată, puterea de a le repeta.

Continuare »