Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
01 apr.

a patetiza

Verbul a patetiza vine din limba franceză (pathétiser), este intranzitiv și e folosit mai ales în registrul livresc. Definițiile sunt două – „a pune patos (în ceva)” și „a exagera caracterul patetic”. Și cam asta este tot ce precizează dicționarele despre acest verb.

Pot să înțeleg și să apreciez primul sens al verbului. Puține lucruri care merită făcute în viața asta pot fi realizate fără dăruirea pătimașă de sine. Semnificația lui este înaltă, iar această dimensiune lipsește din multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Evident că nu toți avem destine excepționale, așa că poate părea ciudată afirmația că patosul ar fi un ingredient necesar al vieții… Și totuși. Când de frumoși sunt oamenii însuflețiți de pasiuni!

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

27 mart.

„Lonely Love” de Edmund Blunden

I love to see those loving and beloved
Whom Nature seems to have spited; unattractive,
Unnoticeable people, whose dry track
No honey-drop of praise, or understanding,
Or bare acknowledgement that they existed,
Perhaps yet moistened. Still, they make their world. 		Nespus de dragi îmi sunt îndrăgostiții
Ce par nesocotiți de Firea însăși –
Urâți, oameni de rând cu traiul searbăd,
Necunoscând răsfăț sau vorbă bună,
Uitați, fără să știe că trăiesc;
Și, totuși, dânși au o lume-a lor.
She with her arm in his – O Fate, be kind,
Though late, be kind; let her never cause
To live outside her dream, nor unadore
This underling in body, mind and type,
No part from him what makes her dwarfish form
Take grace and fortune, envy’s antitone. 		La brațul lui, ea ghemuită… Soartă!
Deși târziu, aibi milă! Lasă-i vraja
Ce și-a țesut în vis, n-o sfătui
Să nu-l iubeasă pe-acest prost schilod
Și nici pe el cumva să-și deie seama
Că trupul ei pitic stârnește plânsul.
I saw where through the plain a river and road
Ran quietly, and asked no more event
Than sun and rain and wind, and night and day,
Two walking – from what cruel show escaped?
Deformity, defect of mind their portion.
But I forgot the rest of that free day of mine,
And in what flowerful coils, what airy music
It led me there and on; those two I see
Who, loving, walking slowly, saw not me,
But shared with me the strangest happiness. 		Pe câmp, acolo unde merg agale
Un râu și-un drum, cerând doar noapte, zi,
Lumină, ploaie, mi-a fost dat să văd
Doi tineri – din ce teatru crud scăpați?
Diformi, păreau că nu au mintea-ntregă.
Din gândul meu pieri orice “atunci”
Și-mi năvăli în suflet dulce zvon
Plin de miresme; ei nu m-au văzut –
Dar cum mergeau, îndrăgostiți, alene,
Le-mpărtășeam ciudata bucurie.
Edmund Blunden traducere de Veronica Focșăneanu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

26 mart.

Termeni regionali adăugaţi în Oxford English Dictionary

Dicționarul a lansat în 2018 către public campania “Cuvinte din regiunea unde locuiți” pentru a marca cea de-a 90-a aniversare a primei ediții complete a dicționarului. Vocabularul regional conține termeni care variază de la engleza galică (“jibbons” – ceapă verde), până la denumirea pentru dialectul regional vorbit în New Orleans, “Yat”, care derivă de la salutul: “Where y’at?”

În urma acestei campanii au fost adăugați termeni scoțieni, de la “bidie-in”, pe care OED îl definește drept “persoană care locuiește cu partenerul său într-o relație fără căsătorie” și care se spune că a fost prima oară înregistrat în 1916, până la “bigsie” – “a avea un simț exagerat al propriei importanțe”, termenul fiind prima oară înregistrat în 1881, când Aberdeen Weekly Journal a spus povestea unui croitor cunoscut local ca “gey bigsie kin’ o’ bodie”.

Cuvântul scoțian “fantoosh” are sens similar (datând din 1920), folosit pentru a descrie ceva arătos sau care-ți ia ochii, deseori disprețuitor. OED face trimitere la un articol din 1936 apărut în Scots Magazine: “Ony sensible body wad be only too pleased if I washed their windows for naething, but jist because ye think yersel’ fantoosh, I’m no’ guid enough.”

Continuare »

Publicat de in Limba engleză, Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

20 mart.

„On the Fly-Leaf of Pound’s Cantos” de Basil Bunting

There are the Alps. What is there to say about them?
They don’t make sense. Fatal glaciers, crags cranks climb,
jumbled boulder and weed, pasture and boulder, scree,
et l’on entend, maybe, le refrain joyeux et leger.
Who knows what the ice will have scraped on the rock it is smoothing? 		Da, ăștia sunt Alpii. Putem oare spune ceva despre ei?
Nu au nici un sens. Ghețari și crevase și creste și țancuri. .
Hățiș, bolovani răscoliți. De-a valma pășuni, grohotiș prăvălit,
et l’on entend, se prea poate, le refrain joyeux et leger
Și cine ne spune, pe stânca ce-i netedă-acum
Ce-anume a fost scrijelit de ghețari?
There they are, you will have to go a long way round
if you want to avoid them.
It takes some getting used to. There are the Alps,
fools! Sit down and wait for them to crumble! 		Da, ăștia sunt munții și mare ocol ți se cere
de vrei să-i eviți.
Și asta nu poate oricine. Da, ăștia sunt Alpii,
Neghiobi ce sunteți! Ședeți și-așteptați să se surpe!
Basil Bunting traducere de Veronica Focșăneanu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

18 mart.

a ospăta

Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.

Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

13 mart.

„The Female of the Species” de Rudyard Kipling

When the Himalayan peasant meets the he-bear in his pride,
He shouts to scare the monster, who will often turn aside.
But the she-bear thus accosted rends the peasant tooth and nail.
For the female of the species is more deadly than the male. 		Când dă ochi cu ursul zdravăn veun sătean din Himalaya,
Chiuie… şi-ades pe monstru îl alungă hărmălaia.
Dar când dă peste ursoaică, moare rupt de colţ şi gheară,
Căci nu masculul, femela speciilor e mai fiară.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro