Pentru fiecare cuvânt există definiţii de dicţionar. Ce se întâmplă însă dacă le uităm sensul „oficial” şi încercăm să ne imaginăm ce ar putea să însemne? După cum rezultă din exemplele următoare, hohote de râs…
Continuare »
Verbul a elibera face parte dintre acele cuvinte în numele cărora, din când în când, oamenii sunt capabili de sacrificii imense. Cu nuanţă mai puţin tragică, se poate referi şi la militărie (a fi lăsat la vatră) sau prizonierat (a pune în libertate), la atomi (a se desprinde dintr-o moleculă) sau mecanisme (a slăbi), la o funcţie/post (a da afară, a destitui), la acte (a da cuiva un document) sau la spaţii (a evacua, goli o cameră). Cel mai profund sens al termenului se leagă organic, însă, de posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă, presupunând pe a da sau a-şi lua libertate, a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială, mentală).
Continuare »
* Cameră este denumirea generic recunoscută pentru Camera Deputaţilor; substantivul feminin are genitiv-dativul Camerei şi pluralul Camere; DOOM-ul nu precizează, dar pluralul se poate folosi numai cu referire la ambele instituţii parlamentare (deci şi la Senat), motiv pentru care aş sesiza o oarece incongruenţă în paradigma cuvântului…
! camionáj rămâne fără plural, camionáje ieşind din uz; nu că singularul ar fi extrem de des folosit, dar atunci când apare, înseamnă fie „transport (de mărfuri) cu camioanele”, fie „întreprindere, serviciu care face astfel de transporturi”
* campus, substantiv neutru cu pluralul campusuri, este definit de noua normă ca „ansamblu universitar”; în afară de faptul că explicaţia este departe de a fi lămuritoare şi completă (ne putem edifica prin consultarea documentelor explicative), îmi apare evident faptul că structura „campus universitar” este pleonastică…
* canábis apare ca substantiv neutru cu o singură specificaţie de sens – „drog”
* canadiancă intră în dicţionare cu referire strictă la persoane feminine (spre deosebire de canadiană – persoană sau haină); substantivul are genitiv-dativul canadiencei şi pluralul canadience
A rata este unul dintre acele verbe ciudate care se realizează în plan faptic – paradoxal – printr-o lipsă, printr-o scăpare. Imposibilitatea de a valorifica o ocazie, născută din neputinţă ori din absenţa vizionarismului, nereuşita afirmării, sau nerealizarea la nivelul real al posibilităţilor, toate au drept rezultat o pierdere. Într-un clasament ad-hoc şi fără pretenţii de validare absolută, cele mai fericite ratări ar putea fi cele ale armelor de foc, iar cele mai nefericite – acelea născute din frică, pe care firul vieţii nu ne mai dă vreodată posibilitatea de a le repara… Vorbeam la început despre un oarece plan faptic, dar de ce stau mai mult şi mă gândesc, de ce mi se pare mai evident faptul că realizarea cuvântului acestuia are relevanţă maximă în plan conceptual. Citeam undeva o definiţie neoficială a unei ratări în sport, iar precizarea care mi-a atras atenţia era aceea că ea are ca necesitate existenţa unei poziţii favorabile date. În viaţă, „poziţia” aceasta favorabilă este însăşi naşterea.
Continuare »
| Dintr-alte ţări, de soare pline, Pe unde-aţi fost şi voi străine, Veniţi, dragi păsări, înapoi Veniţi cu bine! De frunze şi de cântec goi, Plâng codrii cei lipsiţi de voi. |
From sunny countries and skies blue From which last automn-tide you flew, Return, dear birds, where you belong, Most welcome, you! The woods, bereft of leaf and song, Weep for they have missed you too long. |
Fiul unui inginer ridică nasul din cartea pe care o citea şi îşi întreabă tatăl:
– Tati, ce-i aia „pompă”?
Inginerul ia imediat o foaie de hârtie şi începe să-i explice:
– Uite aici: e un cilindru, cu un piston înăuntru, care are o valvă…
Şi-i spune principiile presiunii, noţiunea de vacuum şi toate celelalte, pentru ca într-un final să-l întrebe:
– Dar de unde ai aflat tu de pompă?
– Din cartea de istorie, unde scrie că „Cezar a intrat cu mare pompă în Roma”.
© 2024 blog.ro-en.ro