Silvia Velea

15 iul.

Primul dicţionar gestual al cimpanzeilor

Oamenii transmit o mulţime de mesaje prin limbaj gestual. La fel ca noi, cercetările anterioare au arătat că şi cimpanzeii se folosesc de gesturi pentru a comunica, însă mesajele din spatele acestora nu fuseseră revelate. Un nou studiu, publicat în jurnalul Current Biology, a condus la naşterea primului dicţionar referitor la comunicarea dintre cimpanzei, care decodifică ceea ce maimuţele îşi spun unele altora prin limbajul corpului.

Studiul a fost întreprins de grupul de cercetare a primatelor de la Universitatea St. Andrew din Scoţia, dr. Catherine Hobaiter şi profesorul Richard Byrne. Ei au filmat, între 2007 şi 2009, comunităţi de cimpanzei (peste 80 de membri) din pădurea Budongo din Uganda şi au înregistrat peste 4500 de gesturi din cadrul a mai mult de 3400 de interacţiuni.

Continuare »

08 iul.

Oxford English Dictionary a selectat 100 de cuvinte care definesc Primul Război Mondial

Ca parte a unui proiect care urmăreşte revizuirea fiecărui cuvânt din Oxford English Dictionary şi pentru a comemora o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, redactorii de la Oxford English Dictionary au selectat cele mai reprezentative 100 de cuvinte folosite pentru prima dată în timpul marelui război, popularizate pe durata acestuia sau create ca urmare a evenimentului. În mod surprinzător, expresia „First World War” („Primul Război Mondial”) a fost consemnată într-o notă de jurnal din 10 septembrie 1918, aşadar cu două luni înainte de terminarea conflictului. Intuitiv, ne-am putea aştepta ca termenul să fi fost conceput după declanşarea celui de-al doilea război mondial, când distincţia între cele două conflagraţii ar fi devenit necesară. Denumirea a fost aleasă cel mai probabil cu gândul la posteritate; expresia nu atestă numai anvergura fără precedent a conflictului (Primul Război Mondial), ci, de asemenea, i-a prezis şi durabilitatea importanţei sale istorice.

O serie de termeni care acum sunt asociaţi în mod special cu al doilea război mondial sunt revelati ca având originile într-o perioadă anterioară Primului Război Mondial, cum ar fi „demob” (a demobiliza, ca exprimare familiară), în 1918, „foxhole” (tranşee de puşcaş), în 1915, şi „strategic bombing” (bombardament strategic), în 1918.

Continuare »

02 iul.

„Cadenţa inimii” de Saşa Pană

Poetul a iubit drumul printre spirale diafane
Nopţile cu cerul înflorat ca rochia dansatoarei
Sub crengile grele de privighetori
Cercei cu sidef cernut pe pântece
Şi-un cântăreţ infailibil ascuns într-un oscior cât înghiţitoarea
The poet has loved the way through diaphanous spirals
The nights of flowered skies like the dancer’s dress
Under branches heavy with nightingales
Earrings of sifted nacre on belly
And an infallible singer concealed in a little bone no bigger than the gullet
A rămas în urmă cu politica
Iubeşte crinii mângăierile onixul şi orizontul
Întâlniţi vii laolaltă
He is no abreast of political developments
He love lilies the onyx’s caresses and the skyline
Running into one another all alive
Amintirea miracolului rămâne închisă
În scrinul cu lacăt fragil al nostalgiei
Amintire templu clădit pentru a fi devastat
În urmă
un deget pe gură
o frunză presată
Poate un cuvânt poate inima de altădată
The memory of the miracle lies enshrined
In the chest with the fragile padlock of nostalgia
Memory a temple to be devastated
Thereafter
a finger on the lips
a pressed leaf
Maybe it was a word maybe the heart of bygone days
Un răspuns halucinaţiilor a murmurat cu frică
Să nu deştepte căuşul de lumină
Nardul încuiat în silueta de Sèvres
A iubitei
That murmured an answer to hallucinations timidly
Lest the scoop of light be roused
The myrrh locked up in the figure of Sèvres
Of the beloved one
Proaspătă ca roua dimineţelor de aprilie
Cu moliciuni calde
Oază aşteptată
As fresh as the dew of April mornings
All warm and mellow
A longed for oasis
Saşa Pană traducere de Dan Duţescu

15 mart.

2011 Shakespeare School Essay Competiton

Elevii cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani se mai pot înscrie doar până pe 20 martie 2011 la concursul naţional de creaţie lansat de către Shakespeare School din Bucureşti. Un eseu în limba engleză poate reprezenta biletul de intrare la una din taberele de limba engleză de două săptămâni în Marea Britanie: la Cambridge, Oxford, St. Michael’s College şi Harrow House College, în valoare de peste 1400 lire fiecare.

Temele propuse sunt un îndemn la implicare şi responsabilizare, fiind adecvate fiecărei categorii de vârstă în parte: 11-14 ani, respectiv 15-19 ani. Elevii de gimnaziu au de realizat un eseu în care, pornind de la patru imagini sugestive, să-şi imagineze o lume ideală. „Am fost atrasă din prima clipă de subiectul eseului, fiind unul ideal pentru mine. Imaginaţia mea parcă o ia razna când e vorba de lumi magice, perfecte sau orice altceva ce mă desprinde de realitate. De asemenea, premiul – şcoala de vară în Anglia – ar fi pentru mine un vis devenit realitate.”, mărturiseşte Raluca Iosif, printr-un comentariu pe blogul organizatorilor.

Continuare »

28 iul.

„Timbru” de Ion Barbu

Cimpoiul veşted luncii, sau fluierul în drum
Durerea divizată o sună-ncet, mai tare…
Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare
Şi unda logodită sub cer, vor spune – cum?
The bagpipe sear to meadows or flutes to highways dry
Do voice their sundry sorrow with worse or better ease –
Oh, but the rock in prayer, the earth stripped by the breeze,
And the vast wave to heaven betrothed will wonder – why!
Ar trebui un cântec încăpător, precum
Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare;
Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare
Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum.
A song capacious one would need, to vie
The surfy silken rustling of the salt sated seas,
Or else the angels’ paean above the apple-trees
As from the male rib Eve’s trunk of smoke soars to the sky.
Ion Barbu traducere de Dan Duţescu

21 iul.

„Sonet IV” de William Shakespeare

Unthrifty loveliness, why dost thou spend
Upon thyself thy beauty’s legacy?
Nature’s bequest gives nothing but doth lend,
And being frank, she lends to those are free.
De ce cu dulce risipire cheltui
doar pentru tine-a frumuseţii rază?
Nu face daruri Firea; din buchetu-i,
ea împrumută celor ce-o urmează.
Then, beauteous niggard, why dost thou abuse
The bounteous largess given thee to give?
Profitless usurer, why dost thou use
So great a sum of sums, yet canst not live?
Atunci, zgârcit frumos, de ce-mi insultă
privirea-ţi blândă bunele-mi strădanii?
O, cămătare păgubos, prea multă
avere-aduni când prea puţini ţi-s anii!
For having traffic with thyself alone,
Thou of thyself thy sweet self dost deceive.
Then how, when nature calls thee to be gone:
What acceptable audit canst thou leave?
Făcând negoţ numai cu tine însuţi
îţi vei trăda, lăuntric-dulce eul
iar moartea când va fi s-auză plânsu-ţi
ce vei lăsa în urmă? Gândul, greul,
Thy unused beauty must be tombed with thee,
Which used, lives th’ executor to be.
Că, nemuncită, frumuseţea moare
fără să-ţi fi ajuns moştenitoare.
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

© 2024 blog.ro-en.ro