08 iul.

Oxford English Dictionary a selectat 100 de cuvinte care definesc Primul Război Mondial

Ca parte a unui proiect care urmăreşte revizuirea fiecărui cuvânt din Oxford English Dictionary şi pentru a comemora o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, redactorii de la Oxford English Dictionary au selectat cele mai reprezentative 100 de cuvinte folosite pentru prima dată în timpul marelui război, popularizate pe durata acestuia sau create ca urmare a evenimentului. În mod surprinzător, expresia „First World War” („Primul Război Mondial”) a fost consemnată într-o notă de jurnal din 10 septembrie 1918, aşadar cu două luni înainte de terminarea conflictului. Intuitiv, ne-am putea aştepta ca termenul să fi fost conceput după declanşarea celui de-al doilea război mondial, când distincţia între cele două conflagraţii ar fi devenit necesară. Denumirea a fost aleasă cel mai probabil cu gândul la posteritate; expresia nu atestă numai anvergura fără precedent a conflictului (Primul Război Mondial), ci, de asemenea, i-a prezis şi durabilitatea importanţei sale istorice.

O serie de termeni care acum sunt asociaţi în mod special cu al doilea război mondial sunt revelati ca având originile într-o perioadă anterioară Primului Război Mondial, cum ar fi „demob” (a demobiliza, ca exprimare familiară), în 1918, „foxhole” (tranşee de puşcaş), în 1915, şi „strategic bombing” (bombardament strategic), în 1918.

Cuvântul „cootie”, care în argoul militar însemnă păduche (de corp), provine din tranşeele lui 1917. Noi cercetări arată că „cout”, însemnând „păduche”, şi „cooty”, însemnând „infestat cu păduchi”, sunt cuvinte care au fost folosite de timpuriu, la începuturile războiului, în 1915. Însă toate fac referire în ultimă instanţă la pasărea numită „coot” (lişiţă): expresia „as lousy as a coot” (referindu-se la reputaţia acestor păsări de a fi infestate cu păduchi) datează dinainte de secolul al XIX-lea.

Cuvântul „cushy” a fost împrumutat din urdu de către militarii britanici din India. Prima sa însemnare în limba engleză a fost făcută de Rudyard Kipling în 1887, cu sensul de „easy-going” (comod). Termenul a devenit larg răspândit în primul Război Mondial, mai întâi în argoul militar, apoi în vorbirea liberă, cu o varietate de sensuri, inclusiv „uşor” şi „confortabil”.

Limba germană a fost o sursă bogată de cuvinte împrumutate cu privire la arme şi vehicule, cum sunt „minenwerfer” (cu diminutivul „Minnie”), care înseamnă lansator de mine, şi „U-boat”, termenul englezesc pentru submarinele militare operate de Germania.

Prin contrast, influenţele franceze sunt mai mult idiosincratice. Multe dintre cuvintele franţuzeşti folosite de soldaţii de pe front sunt expresii familiare a căror formă de exprimare are la bază pronunţia lor greşită din franceză, cum ar fi „Alleyman” (de la „Allemand”, german), „no bon” (care nu e bun), „toot sweet” sau chiar „the tooter the sweeter” (de la „tout de suite”), cu sensul de imediat, numaidecât.

Tranşeele umede şi noroioase din prima iarnă de război sunt evocate cu termenul de „Flanders mud” (noiembrie 1914), făcând referire la starea nămoloasă a câmpurilor de luptă şi ale tranşeelor din Flandra, în timp ce „trench boots” (bocanci) şi „trench coats” (trenciuri, haine de ploaie), amândouă datând din 1914, au fost inventate pentru a face faţă acestor condiţii.

Încă de la începutul anilor 1915, efectele fiziologice şi psihologice ale războiului de tranşee au început să fie resimţite: amândouă expresiile, „trench foot” (boală a picioarelor manifestată prin degenerarea ţesuturilor, provocată de şederea îndelungată în tranşeele umede) şi „shell shock” (psihoză traumatică, comoţie cerebrală suferită în urna exploziei unui obuz), au fost înregistrate în ianuarie 1915.

Semnificaţia că toţi cei rămaşi acasă erau participanţi la efortul de război a fost prima realizată în Primul Război Mondial. Efortul de război însuşi este o creaţie a primului război mondial, aşa cum sunt „rationing” (raţionalizarea consumului anumitor produse de primă necesitate, pe bază de cartelă), în 1915, „propaganda film” (film de propagandă), în 1916, şi „home front” (frontul de acasă, frontul civil), în 1917.

„Remembrance Day” (Ziua comemorării eroilor, aniversarea armistiţiului din 1918), „Armistice Day” (Ziua Armistiţiului – 11 Noiembrie, care a pus capăt Primului Război Mondial), „Anzac Day” (ziua care comemorează toţi australienii şi neozeelandezii care au servit şi au murit în război), „cenotaph” (cenotaf), „the Unknown Soldier” (Eroul Necunoscut) şi „the short period of communal silence” (scurt moment de reculegere), toate au fost introduse pentru a-i celebra pe cei căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Faptul că aceste cuvinte fac parte din limbajul nostru obişnuit după aproape un secol este o mărturie a puterii cuvintelor de a surprinde, a comunica şi de a marca evenimentele la care am fost cu toţii părtaşi.

Referindu-se la concluziile proiectului, editorul şef de la OED, Michael Proffitt, a relatat: „Ca un dicţionar istoric al limbii engleze, OED serveşte şi la consemnarea istoriei sociale. La un secol de la declanşarea primului război mondial, am trecut în revistă şi am revizuit informaţiile oglindite în dicţionar cu privire la limbajul şi istoria care au legătură cu războiul. Aşa cum era de aşteptat, la un conflict atât de îndelungat şi de o asemenea întindere, sfera cuvintelor care evocă primul război mondial este vastă. Am selectat termenii caracteristici pentru acest război: inovaţiile sale tehnologice, proporţiile lui internaţionale, impactul asupra vieţii militare şi civile şi durabilitatea moştenirii sale istorice. Unele cuvinte ne sunt familiare, altele au fost uitate, dar toate reconstituie într-o manieră convingătoare creuzetul lingvistic al războiului.”

În plus, editorii de la OED au făcut apel la public prin intermediul website-ului OED Appeals să caute noi indicaţii timpurii în documente la care ei nu au putut să aibă acces, cum sunt jurnalele personale sau scrisorile, şi ca urmare mai multe definiţii din dicţionar au fost actualizate, incluzând „shell shock” (1915), „jusqu’auboutiste” (1916) şi „demobbed” (1919). Ultima înscriere este din 1926, „the lost generation” (generaţia pierdută) cu referire la toţi cei care au luptat, au suferit şi au pierit în război. Termenul provine de pe coperta interioară a romanului lui Ernest Hemingway, „The Sun Also Rises” („Fiesta”), citat din Gertrude Stein: „You are all a lost generation.” („Voi sunteţi toţi o generaţie pierdută”).

Lista completă poate fi văzută în aplicaţia 100 Words that Define the First World War.

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2021 blog.ro-en.ro