Ora de trezire
Da’ până când?
„Me Too”, expresia care încurajează victimele hărțuirii sexuale să-și împărtășească poveștile, surclasează „big dick energy”, „single-use” și „deepfake”, care au ratat șansa de a fi alese termenul anului de dicționarul Macquarie din Australia și de a se încununa de lauri.
Expresia, prima oară folosită de activista socială americană Tarana Burke, la jumătatea anilor 2000, a ajuns virală în 2017, ca urmare a unei postări pe Tweeter de actrița Alyssa Milano, care – în urma acuzațiilor împotriva lui Harvey Weinstein – a încurajat victimele hărțuirii sau agresiunii sexuale să-și împărtășească poveștile pentru a arăta amploarea problemei.
Expresia a fost adăugată în dicționar, unde este definită ca adjectiv: „despre sau care se referă la mișcarea Me Too … [sau] o acuzație de hărțuire sexuală sau de agresiune sexuală”; și ca verb, înseamnă „a acuza (pe cineva) că a comis hărțuire sexuală sau agresiune sexuală” – ca în „to be Me Tooed”.
Continuare »
O Earth, lie heavily upon her eyes; Seal her sweet eyes weary of watching, Earth; Lie close around her; leave no room for mirth With its harsh laughter, nor for sound of sighs. She hath no questions, she hath no replies, Hush’d in and curtain’d with a blessed dearth Of all that irk’d her from the hour of birth; With stillness that is almost Paradise. Darkness more clear than noonday holdeth her, Silence more musical than any song; Even her very heart has ceased to stir: Until the morning of Eternity Her rest shall not begin nor end, but be; And when she wakes she will not think it long. |
Apasă greu pe ochii ei, tu, Glie, Trudiţii ochi pecetluie-i, Pământ; Cuprinde-o strâns; să n-ajungă-n mormânt Trist vaier, nici stridentă voioşie. Ea nu întreabă, nici răspunde, şi e Tăcută şi-ocrotită, ne-ndurând, În, parcă, pacea raiului cel sfânt, Mâhniri ursite nouă din pruncie. Nopţi limpezi ca amiezile o scaldă, Tăcerea-ntrece cântecul de lire, Sub sânu-i stâng nimic nu mai tresaltă; Hăt până-n dimineaţa Veşniciei Făr’ de-nceput nici capăt tihna fie-i – Şi n-o să-i pară lungă la trezire… |
Christina Rossetti | traducere de Tudor Dorin |
With honeysuckle, over-sweet, festoon’d; With bitter ivy bound; Terraced with funguses unsound; Deform’d with many a boss And closed scar, o’ercushion’d deep with moss; Bunch’d all about with pagan mistletoe; And thick with nests of the hoarse bird That talks, but understands not his own word; Stands, and so stood a thousand years ago, A single tree. Thunder has done its worst among its twigs, Where the great crest yet blackens, never pruned, But in its heart, alway Ready to push new verdurous boughs, whene’er The rotting saplings near it fall and leave it air, Is all antiquity and no decay. Rich, though rejected by the forest-pigs, Its fruit, beneath whose rough, concealing rind They that will break it find Heat-succouring savour of each several meat, And kernell’d drink of brain-renewing power, With bitter condiment and sour, And sweet economy of sweet, And odours that remind Of haunts of childhood and a different day. Beside this tree, Praising no Gods nor blaming, sans a wish, Sits, Tartar-like, the Time’s civility, And eats its dead-dog off a golden dish. |
Cu caprifoi ca mierea festonat, Cu iederă amară-ncins, Crestat de-otrăvitori bureţi, Sluţit de umflături şi cicatrice, Vârât adânc în perna muşchilor, Împresurat de vâsc păgân Şi urâţit de cuiburi Ale croncănitoarei păsări, stă Şi-a stat aşa şi-n urmă c-un mileniu Un singur arbor. Şi trăsnetele au făcut prăpăd Prin crăci, şi trunchiu-i se tot înnegreşte Dar în străfundul lui e veşnic gata Să-ntindă ramuri verzi, în timp ce-alături Puieţii se-nmulţesc şi mor. El este Antichitatea fără putrezire. Chiar dacă porcii nu-l apreciază, I-e fructul ne-ntrecut: sub coaja lui Acei ce-o sparg găsesc Un miez plin de arome şi un suc Ce-ntinereşte creierii; parfumul Şi gustul dulce-acrişor Re-nviu potecile copilăriei Şi zilele ce-au fost. Lângă-acest arbor, Ne-nchinător la zei, nemustrător, Fără dorinţe, şade tătăreşte Tipicul Timpului şi se înfruptă Cu carne de câini morţi din tăvi de aur. |
Coventry Patmore | traducere de Leon Leviţchi |
Go, Soul, the body’s guest, Upon a thankless arrant: Fear not to touch the best; The truth shall be thy warrant: Go, since I needs must die, And give the world the lie. |
Mergi, suflete, tu oaspe-al trupului, Pe-o cale fară de răsplată; Să nu te temi de duhu-naltului: Ţi-e adevărul stea curată; Tu mergi – pe mine moartea mă adună. Iar lumii spune-i că-i minciună. |
Verbul a (se) prăbuşi are un sens de bază, din care derivă toate celelalte şi care înseamnă „a cădea sau a face să cadă brusc şi cu zgomot (de la înălţime)”. Termenul se poate referi la obiecte masive care – odată căzute – se pot sfărâma, la fiinţe care se lasă cu toată greutatea, la ape care cad ori curg repede pe un loc abrupt (formând o cascadă), dar şi la guverne sau regimuri reacţionare care cad de la putere.
Sensurile figurate sunt, de asemenea, destul de numeroase. Verbul poate avea în vedere căderile sociale sau psihice, orice fel de cădere într-o stare inferioară celei precedente, orice finalizare sau dispariţie bruscă şi violentă. Mi se pare frumoasă referirea la dura trezire la realitate, atunci când planurile, visele şi speranţele se risipesc până la dispariţia completă, spulberându-se şi lăsând în urmă gustul amar al deziluziei.
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro