Rezultate
30 oct.
I
Now it is autumn and the falling fruit
and the long journey towards oblivion. |
I
E toamnă-acum, cad frunzele și-ncepe
călătoria lungă spre uitare. |
The apples falling like great drops of dew
to bruise themselves an exit from themselves. |
Cad merele, broboane mari de rouă
ce vor să se zdrobească șˆsă iasă
din ele însele. |
And it is time to go, to bid farewell
to one’s own self, and find an exit
from the fallen self. |
E timpul să-ți iei bun-rămas, să lași
în urmă-ți sinea și să te dezlegi
de vinovatul eu. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
07 ian.
The room was suddenly rich and the great bay-window was
Spawning snow and pink roses against it
Soundlessly collateral and incompatible:
World is suddener than we fancy it. |
Deodată odaia se făcu bogată, marea fereastră cu arcade
Prăsea zăpadă şi trandafirii roz lipiţi de ea
Deveniră, fără zgomot, colaterali şi incompatibili:
Lume e mai neaşteptată decât ne-o închipuim. |
World is crazier and more of it than we think,
Incorrigibly plural. I peel and portion
A tangerine and spit the pips and feel
The drunkenness of things being various. |
Lumea e mai nebună şi din ce în ce mai nebună decât credem,
Incorigibil plurală. Curăţ de coajă şi desfac
O mandarină, scuip sâmburii şi simt
Că beţia lucrurilor e felurită. |
And the fire flames with a bubbling sound for world
Is more spiteful and gay than one supposes –
On the tongue on the eyes on the ears in the palms of one’s hands –
There is more than glass between the snow and the huge roses. |
Şi focul se învăpăiază bolborosind căci lumea
E mai vrăjmaşă şi mai veselă decât poate bănui cineva –
Pe limbă, pe ochi, pe urechi, în palme –
E mai multă sticlă între uriaşii trandafiri şi nea. |
| Louis MacNeice |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
17 dec.
Far in the sea to the west of Spain
There is a land that we call Cokaygne;
Under God’s heaven no other land
Such wealth and goodness has in hand
Though paradise be merry and bright,
Cokaygne is yet a fairer sight.
For what is there in paradise
But grass and flowers and green rice? |
În larg, la asfinţit de Spaygne,
E un ţinut numit Cokaygne.
Nu vei afla în lumea toată
Ţară mai mândră şi mai bogată.
E vesel raiul, luminos,
Dar în Cokaygne e mai frumos:
Afar’ de flori şi-un verde plai,
Ce alta se găseşte-n rai? |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
04 ian.
The room was suddenly rich and the great bay-window was
Spawning snow and pink roses against it
Soundlessly collateral and incompatible:
World is suddener than we fancy it. |
Odaia deodată bogată – pe marele geam în pervaz
Zăpada şi trandafiriile roze se lasă
Colaterale-n tăcere şi incompatibile:
Lumea e mai subită decât ne închipuim. |
World is crazier and more of it than we think,
Incorrigibly plural. I peel and portion
A tangerine and spit the pips and feel
The drunkenness of things being various. |
Lumea e mai nebună şi mai mult decât credem,
Incorijibil plurală. Cojesc şi desfac
O mandarină scuip sâmburii simt din plin
Beţia lucrurilor care sunt diferite. |
And the fire flames with a bubbling sound for world
Is more spiteful and gay than one supposes –
On the tongue on the eyes on the ears in the palms of one‘s hands –
There is more than glass between the snow and the huge roses. |
Iar focul pocneşte învăpăindu-se fiindcă lumea
E mai contradictorie şi mai veselă cât am spune –
Pe limbă pe ochi în urechi în căuşele palmelor –
E mai mult decât geam între nea şi imensele roze. |
|
|
| Louis MacNeice |
traducere de G. Tartler |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
01 iun.
Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie; |
Sparkling haze, across the heavens
Rising slow the sliver moon,
She has gathered from the water
And upon the pastures strewn. |
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă. |
In the valley many flowers
On the cobwebs jewels strung,
Countless gems, of countless colours,
On the cloak of evening hung. |
Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină, |
O’er the lake the clouds in passing
Cast a soft transparent shade,
Which the ripples rolling boulders
With their radiance invade. |
Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată. |
Came at night a little maiden
Silently the reeds among,
And a rose of flaming scarlet
On the water surface flung. |
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri; |
For her own sweet image gazing,
Marvelled how the ripples stirred…
Ay, that lake is long enchanted
By the Saint Mercuri’s word. |
Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei Vineri. |
Flung a rose of flaming scarlet
That the water’s mirror blurred…
Scarlet roses are enchanted
By the saint Veneri’s word. |
Ea se uită… Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună. |
Long she gazes. Hair soft golden,
O’er her face the moon’s pale light,
While within her eyes of violet
All times fairy-tales unite. |
| Mihai Eminescu |
traducere de Corneliu M. Popescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
13 ian.
O how much more doth beauty beauteous seem
By that sweet ornament which truth doth give!
The rose looks fair, but fairer we it deem
For that sweet odour which doth in it live. |
O, mai frumoasă este frumuseţea,
când adevărul o împodobeşte
frumoasă-i roza însă nu svelteţea
ci dulcele parfum o nemureşte. |
The canker blooms have full as deep a dye
As the perfumed tincture of the roses,
Hang on such thorns and play as wantonly
When summer’s breath their masked buds discloses; |
Culorile ce zugrăvesc măceşul
şi trandafirului i-aduc belşuguri
aceiaşi ghimpi, rodiţi, şi-acelaşi, vrejul,
înalţă în suflarea verii muguri. |
But for their virtue only is their show
They live unwooed and unrespected fade,
Die to themselves. Sweet roses do not so;
Of their sweet deaths are sweetest odours made: |
Tot farmecul ce-l are-i dat privirii,
puirea lui e neluată-n seamă,
moare fără-a trăi dar trandafirii
murind, ei în miresme se destramă. |
And so of you, beauteous and lovely youth,
When that shall fade, by verse distils your truth. |
Ani tineri, versul în cernite zile
credinţa voastră-n vers o s-o distile! |
| William Shakespeare |
traducere de Gheorghe Tomozei |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!