Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de bază, venit din vechile tradiții populare – „a umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grâu)”, obicei din care s-a născut semnificația generică de „a serba Crăciunul”. Un sens figurat și regional care pornește de aici se referă la păsări: „a ciripi la festrele cuiva”.

O accepție mai vastă a termenului are în vedere acțiunea de „a umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul” ori de „a bate un drum”, fie pentru „a căuta pe cineva sau ceva”, fie pentru „a veni sau a se duce la cineva”. Probabil cel mai cunoscut sens figurat al termenului se referă la „a petrece cu gândul”.

Continuare »

Noul dicţionar Lexinary – un dicţionar de termeni inventaţi de Javier Enriquez – conţine mai mult de şase mii de neologisme ce descriu multe aspecte ale experienţelor umane care nu au fost definite până acum.

Lexinary poate provoca şi reflecţie, şi râs spontan, şi exprimă aspectele multiple ale vieţii noastre de zi cu zi, ale tabuurilor, ale nuanţelor. Termenii ilustrează lucruri pe care le facem în fiecare zi fără să ne dăm seama de aceasta şi ne vor face să vedem, auzim şi să simţim diferit ceea ce anterior am desconsiderat sau am privit drept prozaic.

Continuare »

Un nou lot de termeni a fost inclus în OxfordDictionaries.com, termeni din limba engleză curentă. Tinerii din „generaţia Z” sau „gen Z”, generaţia care ajunge la maturitate în a doua decadă a secolului al XXI-lea, îşi pun amprenta în timp ce se joacă cu fidget spinner-ele lor şi dansează dab – un dans care îşi are originea în hip hop şi care este interpretat când sărbătorim ceva.

Tehnologia continuă să fie o temă pervazivă întrucât oamenii îşi setează dispozitivele în modul avion („airplane mode”), fac print screen-uri la pagini web întregi („screen grabs”) sau folosesc aplicaţia „face swap” prin care îşi modifică fotografiile cu propriile feţe, dar şi ale prietenilor, animale de companie sau celebrităţi preferate.

Continuare »

Verbul a (se) schimba are o mulţime de sensuri şi foarte multe sinonime. Înseamnă, în primul rând, „a înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeaşi natură)” ori „a ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru un altul, a face schimb”. Se pot schimba scrisori – adică a coresponda, se poate schimba o vorbă cu cineva (expresia se mai construieşte, de asemenea, cu un cuvânt ori câteva vorbe/cuvinte) cu cineva – adică a conversa, a vorbi, se pot schimba bani – adică se păstrează valoarea, se primesc alte monede decât cele date, a preschimba.

În afară de înlocuirea completă, schimbările se pot produce superficial, doar la suprafaţă ori în aparenţă – „a da unui lucru altă formă, alt aspect etc.”, adică a modifica, a transforma. Oamenii îşi pot schimba hainele, aspectul fizic din varii motive; îşi pot schimba locul – de muncă sau de domiciliu; se pot schimba şi cu adevărat, în profunzime, din cauza timpului sau a unor evenimente din viaţa lor. De asemenea, se poate schimba vorba – „a abate conversaţia în altă parte”, se poate schimba foaia – „a-şi modifica atitudinea, comportarea”, se poate schimba vremea/timpul în bine sau în rău. Şi multe, multe altele.

Continuare »

Verbul a (se) înverzi se formează de la adjectivul verde şi înseamnă, în cea mai generoasă dintre accepţii, „a colora în verde”, lucru ce nu are întotdeauna semnificaţie pozitivă, putându-se avea în vedere şi sensul de „a păta, a murdări cu verde”. Atunci când are nuanţă reflexivă, verbul se referă la „a deveni sau a se face verde”.

Această din urmă semnificaţie îmi pare a fi cel mai des utilizată, mai ales cu trimitere la schimbările care se produc primăvara asupra vegetaţiei. Astfel, se foloseşte despre natură sau despre locuri din natură – „a se acoperi cu verdeaţă”, dar şi despre arbori – situaţie în care este sinonim cu a înfrunzi, aducător de bucurii.

Continuare »

Termenul a polei are o problemă foarte interesantă legată de semnificaţie, căci sensurile lui nu au legătură cu fenomenul meteorologic ce-i dă numele. Se formează de la substantivul polei (este un derivat regresiv), adică de la „strat subţire de gheaţă, continuu şi neted, obţinut prin îngheţarea apei; chiciură, promoroacă; gheţuş, polediţă, poleială, policie, sticluş”.

Însă verbul face mai curând referire la celelalte sensuri ale substantivului, care au în vedere diferite metode artificiale de a da „strălucire, lustru, luciu” unor obiecte. Înseamnă, prin urmare, „a acoperi un obiect cu un strat subţire de material inoxidabil (aur, argint), în scopul protejării sau al înfrumuseţării”, sinonim cu a sufla, a spoi, a suri.

Continuare »