Rezultate

07 feb.

„The Inquest” de W.H. Davies

I took my oath I would inquire,
Without affection, hate, or wrath,
Into the death of Ada Wright –
So help me God! I took that oath.
“Jur fără patimă sau ură
Să aflu adevăr curat
Asupra morții Adei Wright –
Ajută Doamne!” Așa-am jurat.
When I went out to see the corpse,
The four months’ babe that died so young,
I judged it was seven pounds in weight,
And little more than one foot long.
Ducându-mă să văd cadavrul –
Un prunc ce a pierit de mic –
Am zis că are patru kile,
Și-i doar mai lung ca un pisic.
One eye, that had a yellow lid,
Was shut – so was the mouth, that smiled;
The left eye open, shining bright –
It seemed a knowing little child.
Închisă-i era gura-n zâmbet
Închis și galben ochiul drept;
Cel stâng deschis, strălucitor:
Copila îmi zâmbea-nțelept,
For as I looked at that one eye,
It seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused me death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’
Căci ochiul ce-l priveam părea
Să spună cesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis”.
When I went into court again,
To hear the mother’s evidence –
It was a love-child, she explained.
And smiled, for our intelligence.
Întors curând la tribunal,
Ascult a mamei mărturie:
“Copil din flori e”, ne explică,
Zâmbind cu înțeles, nurlie.
‘Now, Gentlemen of the Jury, said
The coroner – ‘this woman’s child
By misadventure met its death.’
‘Aye, aye,’ said we. The mother smiled.
“Jurați, ne spune procurorul,
Copila tinerei femei
A decedat din întâmplare.”
“Da”, zicem. Râd și ochii ei.
And I could see that child’s one eye
Which seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused my death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’
Dar ochiul pruncii îl vedem
Că-mi râde vesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis.”
W. H. Davies traducere de Andrei Bantaș

14 oct.

a boli

Verbul a boli are nuanţă populară şi este folosit pentru a sublinia o foarte neplăcută situaţie, în care organismul se simte foarte rău, până la incapacitatea de a-şi menţine poziţia verticală. Nu are foarte multe sensuri, dar şi cele pe care le are sunt nesuferite şi detestate de toată lumea. Înseamnă „a fi bolnav timp îndelungat (de o boală lungă sau cronică)”, fiind sinonim cu a suferi, a zăcea.

Atât verbul, cât şi substantivul rudă bună cu el vin din slavă şi s-au aclimatizat perfect, încât cu greu se poate imagina înlocuirea cuvântului boală cu un altul, echivalent. Definiţia acestuia spune „modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul”, iar sinonimele indicate sunt maladie, afecţiune, beteşug, rău, suferinţă.

Continuare »

28 apr.

„Sonet C” de William Shakespeare

Where art thou, muse, that thou forget’st so long
To speak of that which gives thee all thy might?
Spend’st thou thy fury on some worthless song,
Dark’ning thy power to lend base subjects light?
Unde eşti, muză? Ai uitat pesemne
să-l cânţi pe cel ce-ţi dăruieşte vlaga,
te-nverşunezi în cântece nedemne,
măruntelor chemări le dai întreaga
Return, forgetful muse, and straight redeem
In gentle numbers time so idly spent;
Sing to the ear that doth thy lays esteem,
And gives thy pen both skill and argument.
ta patimă? Te reîntoarce dară
s-aduci în vers trândavul timp, trecutul
şi în auzul celui drag coboară
şi dăi condeiului, măiastru, scutul.
Rise, resty muse, my love’s sweet face survey
If time have any wrinkle graven there.
If any, be a satire to decay
And make time’s spoils despisèd everywhere.
O, te ridică, muză! Fruntea celui
mereu iubit o ară multe cute?
De e aşa, las muza cum i-e felu-i
ce timpul pângăreşte, să sărute…
Give my love fame faster than Time wastes life;
So, thou prevent’st his scythe and crooked knife.
Dă-i dragostei ce timpu-i ia, smintitul;
frângându-i-l, încovoiat, cuţitul!
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

07 apr.

„Sonet X” de William Shakespeare

For shame deny that thou bear’st love to any,
Who for thyself art so unprovident.
Grant, if thou wilt, thou art beloved of many,
But that thou none lov’st is most evident;
De dragoste ruşine-i să n-asculţi
o, tu, ce-i eşti nesăbuinţei fiu,
ştiu, dacă vreai, poţi fi iubit de mulţi,
dar şi că nimeni nu ţi-e drag, mai ştiu.
For thou art so possessed with murd’rous hate,
That ‘gainst thyself thou stick’st not to conspire,
Seeking that beauteous roof to ruinate
Which to repair should be thy chief desire.
Muncit de ură, inima-ţi încarci
cu patimă-potrivă-ţi şi ai vrea
al casei bun acoperiş să-l spargi
în loc să-ţi zidăreşti conac în ea.
O, change thy thought, that I may change my mind!
Shall hate be fairer lodged than gentle love?
Be as thy presence is, gracious and kind,
Or to thyself at least kind-hearted prove.
Gândul ţi-l schimbă, ca şi eu să-l schimb,
urii preferă-i al iubirii har,
fii precum eşti, iluminat de nimb,
baremi de tine-ndură-te măcar…
Make thee another self for love of me,
That beauty still may live in thine or thee.
Alt eu să-ţi faci, iubindu-mă pe mine
şi frumuseţi te-or locui, depline.
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

19 oct.

a munci

Verbul a munci este unul fundamental pentru fiinţarea umană, care presupune desfăşurarea unei activităţi conştiente, depunerea unui efort fizic sau intelectual pentru a produce sau a crea ceva, pentru a obţine un rezultat util. Celor mai mulţi dintre noi, verbul acesta le organizează şi le asigură existenţa, pentru că traiul zilelor noastre presupune a avea o ocupaţie, a exercita o activitate profesională, o meserie. Această dimensiune a „funcţionalului” obligatoriu este un element esenţial, din desfăşurarea sa rezultând suportul financiar mulţumită căruia putem vieţui, mai mult sau mai puţin decent, după regulile actuale ale societăţii.

Continuare »

13 iul.

a muri

Verbul de astăzi este unul pe care foarte mulţi dintre noi îl consideră extrem de neplăcut şi preferă să-l ignore cea mai mare parte a vremii, pentru că a muri înseamnă „a înceta de a mai trăi”, „a se stinge din viaţă”. Moştenit din latinescul moriri, cuvântul stabileşte sinonimie cu surprinzător de mulţi termeni din diferite registre stilistice; cele mai comune echivalente sunt a deceda, a dispărea, a se duce, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfârşi, a se stinge, a sucomba; mai rar folosite sunt cele cu tentă livrescă – a expia, a repauza; din sfera celor învechite putem aminti pe a se săvârşi, a se pristăvi, a se proslăvi, a se petrece, iar din câmpul celor ireverenţioase cu tentă argotică a crăpa, a plesni, a se sparge, a se curăţa, a o mierli. De asemenea, în afară de oameni, se poate referi şi la plante (cu sensul de a se usca, a se veşteji), la diverse forme de emisie energetică, luminoasă, sonoră (făcând referire la „a înceta de a mai fi perceput cu organele de simţ, a se pierde treptat”, a se stinge, a se epuiza, a se extenua), la sentimente şi credinţe (poate muri iubirea sau speranţa), la forme de civilizaţie ori limbi („a înceta de a mai exista, printr-o evoluţie lentă, a ajunge în declin, a apune”).

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro