Rezultate

13 ian.

a piua

Verbul a piua s-a format de la substantivul piuă („vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi, cu pereții și cu fundul gros, în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide”). Înseamnă „a zdrobi în piuă” (de exemplu, minereuri) sau „a da la piuă o țesătură de lână”. Termenul funcționează în registrul popular (se folosește în Transilvania și în Maramureș) și este sinonim cu a pisa.

Pentru mine, a fost o surpriză atunci când l-am descoperit. Văzându-l, prima dată m-am gândit la „de-a v-ați ascunselea” din copilărie… sau la orice altă activitate care presupunea ieșirea din joacă, revenirea scurtă la realitate, prin semnalizarea cu celebrul strigăt „piua!”. A fost numai o impresie, pentru că nu are legătură cu această piuă, ci cu cealaltă.

Însă, gândindu-mă la asta, tot mi se pare o idee bună, deși dicționarele nu includ acest sens în paginile lor! Cum ar fi să-i putem spune vieții „piua!”, când ne simțim copleșiți și simțim că nu mai facem față la ceea ce se întâmplă? Știu că uneori avem impresia că facem asta, luând câte o decizie definitivă… dar nu sunt convinsă că, în situațiile astea, nu ne lasă de fapt ea în pace puțin, dându-ne răgaz să ne revenim.

Cum ar fi să ne întrebăm, din când în când, ce putem face când celălalt piuează. Când unul are chef de piuat ar trebui să piuăm împreună? Sau e mai bine să piueze fiecare pe rând, pentru ca jocul să nu se strice, să-l ducem mai departe doar piuând câte puțin, când avem nevoie de spațiu și timp?

10 sept.

a (se) reuni

Verbul a (se) reuni nu este, așa cum s-ar presupune, un derivat al lui a uni, ci este un termen împrumutat din limba franceză – réunir. Are valoare tranzitivă și reflexivă, având un sens echivalent cu a (se) aduna, a (se) strânge laolaltă, a (se) întruni. Evident că una dintre utilizări are în vedere acțiunea de „a (se) uni din nou” ori „a face să se reunească”, dar și „a strânge la un loc, într-un tot” – sinonim cu a masa, a îngrămădi.

Extrem de interesant este faptul că termenul are, în afară de cele anterior menționate, o mulțime de alte sinonime, utilizate în contexte specifice: a (se) aduna, a (se) aglutina, a (se) agrega, a (se) alipi, a asambla, a conexa, a convoca, a fixa, a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) înmănunchea, a (se) întruni, a (se) lega, a monta, a (se) regrupa, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) strânge, a (se) uni, a unifica.

Continuare »

26 feb.

a drăgăni

Verbul a drăgăni nu există în DOOM2, dar eu mi-l aduc aminte din copilărie, folosit în zona în care am crescut.

Micul dicționar academic îl precizează, se pare, ca regionalism sinonim cu a dezmierda. În Noul dicționar universal al limbii române, l-am găsit pe a drăgăli, folosit în sfera populară, cu sensul de a mângâia, a dezmierda. Și asta e tot…

Continuare »

27 dec.

„Through the Looking-Glass” de Lewis Carroll

Child of the pure unclouded brow
And dreaming eyes of wonder!
Though time be fleet, and I and thou
Are half a life asunder,
Thy loving smile will surely hail
The love-gift of a fairy-tale.
Copil cu fruntea pură, făr’ de nor,
Şi cu minuni în ochi de vise plini!
Deşi-i fugară vremea – eu cobor,
Pe când tu sui mereu, cu paşii lini –
Surâsul tău cu drag va-ntâmpina
Darul iubirii în povestea mea.


Continuare »

31 iul.

a franţuzi

Verbul a (se) franţuzi vine din substantivul masculin franţuz, folosit în registrul popular şi avându-şi originea în rusescul cu aceeaşi formă – franţuz. Verbul are o semnificaţie învechită şi familiară, care înseamnă „a imita servil obiceiurile franceze, a întrebuinţa în mod nejustificat cuvinte şi expresii franceze”.

Sensul tranzitiv al verbului se referă la limbi, idiomuri, graiuri – „a împestriţa cu expresii şi cuvinte franceze”, explicaţie ce încă păstrează o conotaţie negativă. Un pic mai relaxate sunt utilizările noi ale termenului, care presupun „a adopta limba, cultura şi obiceiurile francezilor; a deveni asemănători cu francezii”.

Continuare »

28 iun.

„Arbor Vitae” de Coventry Patmore

With honeysuckle, over-sweet, festoon’d;
With bitter ivy bound;
Terraced with funguses unsound;
Deform’d with many a boss
And closed scar, o’ercushion’d deep with moss;
Bunch’d all about with pagan mistletoe;
And thick with nests of the hoarse bird
That talks, but understands not his own word;
Stands, and so stood a thousand years ago,
A single tree.
Thunder has done its worst among its twigs,
Where the great crest yet blackens, never pruned,
But in its heart, alway
Ready to push new verdurous boughs, whene’er
The rotting saplings near it fall and leave it air,
Is all antiquity and no decay.
Rich, though rejected by the forest-pigs,
Its fruit, beneath whose rough, concealing rind
They that will break it find
Heat-succouring savour of each several meat,
And kernell’d drink of brain-renewing power,
With bitter condiment and sour,
And sweet economy of sweet,
And odours that remind
Of haunts of childhood and a different day.
Beside this tree,
Praising no Gods nor blaming, sans a wish,
Sits, Tartar-like, the Time’s civility,
And eats its dead-dog off a golden dish.
Cu caprifoi ca mierea festonat,
Cu iederă amară-ncins,
Crestat de-otrăvitori bureţi,
Sluţit de umflături şi cicatrice,
Vârât adânc în perna muşchilor,
Împresurat de vâsc păgân
Şi urâţit de cuiburi
Ale croncănitoarei păsări, stă
Şi-a stat aşa şi-n urmă c-un mileniu
Un singur arbor.
Şi trăsnetele au făcut prăpăd
Prin crăci, şi trunchiu-i se tot înnegreşte
Dar în străfundul lui e veşnic gata
Să-ntindă ramuri verzi, în timp ce-alături
Puieţii se-nmulţesc şi mor. El este
Antichitatea fără putrezire.
Chiar dacă porcii nu-l apreciază,
I-e fructul ne-ntrecut: sub coaja lui
Acei ce-o sparg găsesc
Un miez plin de arome şi un suc
Ce-ntinereşte creierii; parfumul
Şi gustul dulce-acrişor
Re-nviu potecile copilăriei
Şi zilele ce-au fost.
Lângă-acest arbor,
Ne-nchinător la zei, nemustrător,
Fără dorinţe, şade tătăreşte
Tipicul Timpului şi se înfruptă
Cu carne de câini morţi din tăvi de aur.
Coventry Patmore traducere de Leon Leviţchi

© 2024 blog.ro-en.ro