27 dec.

„Through the Looking-Glass” de Lewis Carroll

Child of the pure unclouded brow
And dreaming eyes of wonder!
Though time be fleet, and I and thou
Are half a life asunder,
Thy loving smile will surely hail
The love-gift of a fairy-tale.
Copil cu fruntea pură, făr’ de nor,
Şi cu minuni în ochi de vise plini!
Deşi-i fugară vremea – eu cobor,
Pe când tu sui mereu, cu paşii lini –
Surâsul tău cu drag va-ntâmpina
Darul iubirii în povestea mea.

I have not seen thy sunny face,
Nor heard thy silver laughter:
No thought of me shall find a place
In thy young life’s hereafter—
Enough that now thou wilt not fail
To listen to my fairy-tale.
Chipul tău viaţa nu-mi va însori,
N-oi auzi râsul tău argintiu –
C-un gând la mine n-ai mai zăbovi,
Copilă, în viaţa ta de mai târziu.
Destul că astăzi nu vei pregeta
Să pleci urechea la povestea mea.
A tale begun in other days,
When summer suns were glowing—
A simple chime, that served to time
The rhythm of our rowing—
Whose echoes live in memory yet,
Though envious years would say ‘forget.’
Poveste începută subt alt cer
– Când soarele lucea dogoritor –
Şi izvorând curat, nevinovat,
În ritmul vâslelor, adormitor –
Ecoul lor răsună încă, viu,
Oricât hainii ani spun: „Prea târziu!”
Come, harken then, ere voice of dread,
With bitter tidings laden,
Shall summon to unwelcome bed
A melancholy maiden!
We are but older children, dear,
Who fret to find our bedtime near.
Ascultă, dar, pân’ce sinistrul glas,
Cutremurat de-amara veste-adusă,
Să cheme mai aproape ca un pas
De-un rece pat o fată trist supusă!
… Copil, mai mare, este fiecare –
Mâhnit când va să meargă la culcare.
Without, the frost, the blinding snow,
The storm-wind’s moody madness—
Within, the firelight’s ruddy glow,
And the childhood’s nest of gladness.
The magic words shll hold thee fast:
Thou shalt not heed the raving blast.
Afară-i ger, şi ninge orbitor,
Şi crunt vuieşte crivăţu-n urgie.
’Năuntru arde focu-n dulci vâlvori –
Ce cald e-n cuibul tău, copilărie!
Cu farmec basmul meu te-a-nvălui,
Vrăjmaşul vifor n-ăi mai auzi.
And, though the shadow of a sigh
May tremble through the story,
For ‘happy summer days’ gone by,
And vanish’d summer glory—
It shall not touch, with breath of bale,
The pleasance of our fairy-tale.
Iar de-o uşoară boare de suspin
Sfios ar tremura cumva-n poveste,
După apusul cer de-auzur senin,
După lumina care „nu mai este” –
N-a-nceţoşa cu-o umbră de tristeţe
Basmul cel drag şi făr’ de bătrâneţe.
Lewis Carroll traducere de Leon Leviţchi

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro