Rezultate

25 iul.

DOOM 2: gură-bogată – guyanez

! gură-bogată este un termen popular folosit în registrul familiar, atât ca substantiv masculin, cât şi ca substantiv feminin; are genitiv-dativul lui gură-bogată şi pluralul gură-bogată. Din aceeaşi categorie fac parte !gură-cască (persoană), cu genitiv-dativul lui gură-cască şi pluralul gură-cască, şi !gură-spartă, cu genitiv-dativul lui gură-spartă şi pluralul gură-spartă.

* guru apare ca termen livresc, substantiv masculin articulat gurul, plural guru

! gutieră (gu-ti-e-ră) este substantiv feminin cu genitiv-dativul gutierei şi pluralul gutiere

* guturală este substantiv feminin cu genitiv-dativul guturalei şi pluralul guturale (denumeşte un tip de consoane)

* guyanez („referitor la Guyana”) are valoare adjectivală sau substantivală, masculin cu pluralul guyanezi şi femininul guyaneză-guyaneze

13 aug.

Cursuri vesele de limbi străine pentru copii și liceeni

Centrul de Limbi Străine „A_BEST, prin proiectul A_BEST Kids & Teens”, organizează, începând din luna septembrie 2019, la sediul său din zona Piața Romană – Dorobanți, noi cursuri de limbi străine pentru copii și adolescenți, în două variante de studiu, și anume: în grupe cu 5-8 participanţi, respectiv la cerere, în sistem individual/pereche/mini-grupă, conform unui orar personalizat. Cursurile sunt adaptate nivelului de vârstă al copiilor, iar atmosfera este deschisă creativităţii, studiului prin joacă, dinamism și imaginație.

Cursurile de limbi străine organizate de echipa „A_BEST Kids & Teens” se bazează pe o metodă de învăţare dinamică, conectată la „realitatea” copiilor. Datorită metodei de predare interactive, copiii învaţă să se exprime într-o limbă străină încă de la primele şedinţe de curs. Cursurile sunt predate de profesori cu vocaţie, care adaptează constant activităţile de învățare în funcţie de specificul vârstei copiilor, procesul didactic fiind unul creativ și eficient.

Continuare »

05 feb.

Mirunette Language Competition 2019

Elevii au șansa să câștige una din cele două tabere în Oxford, Marea Britanie, oferite de Mirunette Education care a lansat pe 15 ianuarie 2019 concursul național de limba engleză „Mirunette Language Competition”, ediția a VII-a, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și British Council.

Elevii din toată țara, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, pasionați de cultura britanică, pot participa gratuit, înscriindu-se online și urmând pașii afișați pe pagina dedicată concursului de pe site-ul de tabere internaționale Mirunette. Aceștia trebuie să fie susținuti de profesori de limba engleză, iar profesorii care susțin cei mai mulți elevi la înscrierea în concurs pot participa gratuit ca însoțitori de grup într-o tabără internațională.

Continuare »

31 dec.

a (se) sfinţi

Verbul a (se) sfinți are o istorie bogată în limbă, poate pentru că vine din slava veche – sventiti. Se folosește, evident, în concepție religioasă creștină și are mai multe accepții: „a trece pe cineva în rândul sfinților” (în mod solemn și cu îndeplinirea unui ritual stabilit), „a efectua un ritual prin care se conferă unor obiecte caracter sacru”, adică „a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni”, dar și „a hirotonisi un preot”.

Înseamnă, de asemenea, și „a trata cu dragoste și admirație exagerată”. Termenul are o utilizare reflexivă regională, care apare în Muntenia, mai ales în construcții negative, explicată prin „a-și impune voința, a-și face gusturile, voile, mendrele”, adică „a face ce vrea”. Sensul religios pierdut se folosește în expresii de tipul „omul cinstește locul” care arată că rezultatele în muncă depind de calitățile omului și nu de locul în care acesta se găsește.

Continuare »

01 aug.

„Glory” de Edward Thomas

The glory of the beauty of the morning, –
The cuckoo crying over the untouched dew;
The blackbird that has found it, and the dove
That tempts me on to something sweeter than love;
White clouds ranged even and fair as new-mown hay;
The heat, the stir, the sublime vacancy
Of sky and meadow and forest and my own heart: –
The glory invites me, yet it leaves me scorning
All I can ever do, all I can be,
Beside the lovely of motion, shape, and hue,
The happiness I fancy fit to dwell
In beauty’s presence. Shall I now this day
Begin to seek as far as heaven, as hell,
Wisdom or strength to match this beauty, start
And tread the pale dust pitted with small dark drops,
In hope to find whatever it is I seek,
Hearkening to short-lived happy-seeming things
That we know naught of, in the hazel copse?
Or must I be content with discontent
As larks and swallows are perhaps with wings?
And shall I ask at the day’s end once more
What beauty is, and what I can have meant
By happiness? And shall I let all go,
Glad, weary, or both? Or shall I perhaps know
That I was happy oft and oft before,
Awhile forgetting how I am fast pent,
How dreary-swift, with naught to travel to,
Is Time? I cannot bite the day to the core.
Bogatul strai al dimineții, cucul
Ce cântă pentru rouă cât timp încă
Nu a găsit-o mierla, porumbelul
Care cunoaște-un simțământ mai gingaș
Ca dragostea; nori albi grupați simetric,
Îmbietori ca fânul nou-cosit;
Căldura, zvonul, sacra toropeală
Din cer, livezi, păduri, din pieptul meu,
Mă copleșesc… Sunt rușinat la gândul
A ceea ce pot fi și ce pot face
’N această minunată lumea-a formei,
Mișcării și culorii; fericirea
Mi-o-nchipui vrednică să stea alături
De slava lor. Să-ncep chiar astăzi
Să cat în cer sau iad înțelepciune
Și vlagă pe măsura frumuseții?
Cu gândul că-aș putea găsi ce vreau,
Să tulbur furnicarele și-n tufe
Să umblu după vietățile mărunte,
Scurt-trăitoare, poate fericite,
Din cele despre care nu știu nimic?
Sau să mă-mpac, vai, cu neîmpăcarea,
Ca un lăstun, cu aripile lui?
Iar la sfârșitul zilei să mă-ntreb
Ce-i frumusețea și ce-am vrut să spun
Prin fericire? Și să uit de toate,
Voios sau supărat, sau amândouă?
Ori să-nțeleg că fericit am fost
Adeseori, uitând că-s ferecat,
Că Timpul zboară și n-am cum să-l prind?
Din zi nu știu să mușc până la miez.
Edward Thomas traducere de Leon Levițchi

26 iun.

innovation

Dacă v-ați întrebat vreodată de ce, totuși, Shakespeare este considerat un scriitor atât de mare, o parte importantă a răspunsului la această (ipotetică) întrebare se poate găsi și în vocabularul pe care l-a folosit în scrierile sale. Acesta este nu doar foarte bogat și variat ca număr total de cuvinte folosite, ci și ca număr de sensuri folosite per cuvânt.

Un bun exemplu este „innovation„, pe care Shakespeare l-a folosit mai ales în sensul, în zilele noastre complet pierdut, de „revoluție” sau „răscoală”.

Iată ce-i spune Cassio lui Iago: „I have drunk but one cup tonight, and that was craftily qualified too; and behold what innovation it makes here.” („Othello”, Oth II.iii.35-37)

De fapt, „innovation” este atât de subtil folosit în acest context, încât, pe lângă (un început de) revoluție (în percepția lui Cassio), mai poate însemna și nimic altceva decât o simplă zarvă produsă de oamenii lui Othello (în percepția, intenționat minimalizatoare, a lui Iago).

© 2024 blog.ro-en.ro