Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
09 apr.

a (se) îngădui

Verbul a (se) îngădui vine din limba maghiara (engedni) şi înseamnă „a da voie, a da cuiva permisiunea, a-l lăsa să; a admite în mod conştient şI tacit”. În registrul popular, reflexiv reciproc este echivalent cu „a se învoi, a se înțelege unul cu altul, a trăi în armonie”, iar nuanța tranzitivă sau intranzitivă înseamnă „a avea răbdare, a da răgaz; a lăsa pe altădată”.

Sinonimele sunt foarte numeroase: a admite, a aproba, a accepta, a consimți, a aştepta, a amâna, a diminua, a domoli, a slăbi, a întârzia, a păsui, a zăbovi, a concepe, a absolvi, a ierta, a se îndupleca, a scuti, a împăca, a încuviința, a înțelege, a îndreptăți, a înghiți, a îndura, a lăsa, a permite, a răbda, a suferi, a suporta, a tolera etc.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

26 mart.

a achita

Verbul a achita este un neologism venit din limba franceză – acquitter, care are atât valoarea tranzitivă, cât și reflexivă. Primul sens consemnat de dicționare se referă la „a declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată; a scoate din culpă”, sinonim cu a absolvi sau cu învechitul a slobozi.

Cea de-a doua semnificație înseamnă „a (-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală”, una dintre expresiile cel mai des folosite fiind a se achita de ceva (adică „a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfârșit o sarcină”). Sinonimele sunt foarte interesante, relația de echivalență stabilindu-se mai ales în registrul figurat, unele fiind surprinzător de apropiate. Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc. se utilizează a plăti, a onora, a exoflisi (grecesc), chiar a lichida, iar argotic (sau familiar), termenul poate semnifica a asasina, a omorî, a ucide, a suprima.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

03 ian.

„The Convergence of the Twain” de Thomas Hardy

(Lines on the loss of the „Titanic”) (Pe marginea scufundării „Titanicului”)
In a solitude of the sea
Deep from human vanity,
And the Pride of Life that planned her, stilly couches she. 		În a mării singurătate,
Ferit de-a oamenilor vanitate
Şi de Mândria vieţii ce l-a plănuit, el zace-n adâncurile netulburate.
Steel chambers, late the pyres
Of her salamandrine fires,
Cold currents thrid, and turn to rhythmic tidal lyres. 		Prin camerele de oţel odinioară
Ciudate ruguri pentru foc şi şfară,
Pătrund curenţii reci şi ritmici şi le fac liră şi vioară.
Over the mirrors meant
To glass the opulent
The sea-worm crawls — grotesque, slimed, dumb, indifferent. 		Pe marile oglinzi menite
Să identifice elite
Foiesc vâscoase târâtoare, indiferente, mute şi pocite.
Jewels in joy designed
To ravish the sensuous mind
Lie lightless, all their sparkles bleared and black and blind. 		Bogat lucrate giuvaericale
Ce gâdilau temperamente senzuale
Zac fără luciu, oarbe, negre, învelite-n bale.
Dim moon-eyed fishes near
Gaze at the gilded gear
And query: „What does this vaingloriousness down here?” … 		Peşti cu vederea fumurie,
Privind scumpeturile vor să ştie:
„Ce caută aicea, jos, atâta fală şi trufie?”
Well: while was fashioning
This creature of cleaving wing,
The Immanent Will that stirs and urges everything 		Căci, iată,-n timp ce bardă, braţ, baros
Zideau balaurului cioc tăios,
Voinţa care propulsează tot ce-i sus sau jos
Prepared a sinister mate
For her — so gaily great —
A Shape of Ice, for the time far and dissociate. 		Îi pregătea un monstruos secund
(La început rotund şi scund),
Un chip de gheaţă pentru Timpul fără fund.
And as the smart ship grew
In stature, grace, and hue,
In shadowy silent distance grew the Iceberg too. 		Şi-odată cu giganticul vapor,
Se întocmeau cu mare zor
Gheţarul tenebros, tăcut şi plutitor.
Alien they seemed to be;
No mortal eye could see
The intimate welding of their later history, 		Destinul lor păruse răzleţit
Şi cine ar fi bănuit
Îngemănarea lor prin adevăr, istorie şi mit?
Or sign that they were bent
By paths coincident
On being anon twin halves of one august event, 		Sau că, pornind din alte mări,
Îşi vor uni a lor cărări,
Ca jumătăţi ale unicei, augustei întâmplări?
Till the Spinner of the Years
Said „Now!” And each one hears,
And consummation comes, and jars two hemispheres. 		Acestea, până când a zis Cel Sfânt:
„Acum!” şi-al nopţii ceas s-a frânt
Şi emisferele s-au întâlnit şi s-a căscat mormânt.
Thomas Hardy traducere de Leon Leviţchi

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

21 nov.

Ghiciţi de ce aceste ţări au denumirile pe care le au

Un studiu al cercetătorilor de la Oxford Dictionary despre numele regiunilor lumii a ajuns la concluzia că aproape fiecare ţară este denumită după unul dintre următoarele patru lucruri: trib sau un grup etnic, o persoană importantă, numele unui punct cardinal sau o trăsătură a teritoriului.

Din 195 de ţări, numai 20 nu se încadrează în aceste criterii. Anglia, de exemplu, este denumită după anglii din secolul al V-lea, un trib al primilor locuitori. Alte ţări europene urmează exemplul, fiind denumite după un trib: Franţa după franci, iar Italia după tribul vitali. De fapt, aproximativ o treime din ţări sunt denumite după un trib istoric.

Continuare »

Publicat de in Etimologie
Comenteaza!     Recomanda!

20 iun.

Originea limbii române

Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

Publicat de in Etimologie, Limba română
1 comentariu - Comenteaza!     Recomanda!

14 iun.

„Requiescat” de Matthew Arnold

Strew on her roses, roses,
And never a spray of yew!
In quiet she reposes;
Ah, would that I did too!		 Ea doarme-aici, în pace;
Ah! de-aş dormi şi eu!
Nu tisa, roza-i place –
Aduceţi-i mereu…
Her mirth the world required;
She bathed it in smiles of glee.
But her heart was tired, tired,
And now they let her be.		 Când ne zâmbea voioasă
O lume veselea;
Acum uitării lasă
Toţi inima ei grea.
Her life was turning, turning,
In mazes of heat and sound.
But for peace her soul was yearning,
And now peace laps her round.		 Trăia o viaţă plină
De zbucium, pătimaşe…
Dar ea râvnea hodină –
Hodina azi o-nfaşe.
Her cabin’d, ample spirit,
It flutter’d and fail’d for breath.
To-night it doth inherit
The vasty hall of death.		 Bogatul Suflet care
Se stinse sugrumat
De-azi-noapte zestre are
Al Morţii larg palat.
Matthew Arnold traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro