Rezultate

21 nov.

„The Lighthouse” de Wilfrid Gibson

Just as my watch was done the fog had lifted,
And we could see the flashing of our light,
And see once more the reef beyond the Head
Over which six days and nights the mist had drifted,
Until it seemed all time to mist had drifted
And day and night were but one blind white night.
Când am ieșit din schimb, plecase ceața;
Lumina farului, din când în când,
Descoperea și stânca de la Cap
Deasupra cărei șase nopți și zile;
Părea că însăși Timpul devenise
O nesfârșită beznă albă, oarbă.


Continuare »

12 nov.

a adopta

Verbul a adopta este un neologism care vine din latină (adoptare), pe filieră franceză (adopter) și înseamnă, în primul rând, „a înfia un copil după formele legale; a lua de suflet”. Un alt sens se referă la „a-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc.”, iar ultimul menționat are în vedere domeniul legislativ – „a accepta ceva în urma unui vot”.

Sinonimele menționate de dicționare sunt a înfia, a-și însuși, a alege, a admite, a primi și a îmbrățișa. Antonimele sunt a abandona și a respinge. Lucrurile nu par foarte complicate în dicționare: fără surprize, fără expresii, fără răstălmăciri. Dar, în realitate, nimic nu e simplu când e vorba de adopții. Când e vorba despre copii, totul este chiar foarte, foarte, foarte complicat – din punct de vedere legislativ și sufletesc.

Continuare »

22 oct.

a reciti

Verbul a reciti s-a format prin derivare, de la cuvântul de bază a citi, cu prefixul re-, după model francez – relire, și înseamnă „a citi din nou același text”. În limba veche și în limbajul popular, se folosea și verbul a prociti, care presupunea relectura textului în întregime. Iar acestea sunt singurele explicații pe care le oferă dicționarele.

În ciuda acestei aparente simplități, recitirea este un act foarte complex și foarte intens studiat, de pildă, în teoria literaturii. Implică o continuare și o completare a înțelegerii textului, proces asimilat primei lectură. Înseamnă, în speță, începerea interpretării, care presupune studierea strategiilor, remarcarea detaliilor, descoperirea mesajului și – de ce nu – modificarea întregului orizont al semnificațiilor operei.

Continuare »

28 iun.

„Arbor Vitae” de Coventry Patmore

With honeysuckle, over-sweet, festoon’d;
With bitter ivy bound;
Terraced with funguses unsound;
Deform’d with many a boss
And closed scar, o’ercushion’d deep with moss;
Bunch’d all about with pagan mistletoe;
And thick with nests of the hoarse bird
That talks, but understands not his own word;
Stands, and so stood a thousand years ago,
A single tree.
Thunder has done its worst among its twigs,
Where the great crest yet blackens, never pruned,
But in its heart, alway
Ready to push new verdurous boughs, whene’er
The rotting saplings near it fall and leave it air,
Is all antiquity and no decay.
Rich, though rejected by the forest-pigs,
Its fruit, beneath whose rough, concealing rind
They that will break it find
Heat-succouring savour of each several meat,
And kernell’d drink of brain-renewing power,
With bitter condiment and sour,
And sweet economy of sweet,
And odours that remind
Of haunts of childhood and a different day.
Beside this tree,
Praising no Gods nor blaming, sans a wish,
Sits, Tartar-like, the Time’s civility,
And eats its dead-dog off a golden dish.
Cu caprifoi ca mierea festonat,
Cu iederă amară-ncins,
Crestat de-otrăvitori bureţi,
Sluţit de umflături şi cicatrice,
Vârât adânc în perna muşchilor,
Împresurat de vâsc păgân
Şi urâţit de cuiburi
Ale croncănitoarei păsări, stă
Şi-a stat aşa şi-n urmă c-un mileniu
Un singur arbor.
Şi trăsnetele au făcut prăpăd
Prin crăci, şi trunchiu-i se tot înnegreşte
Dar în străfundul lui e veşnic gata
Să-ntindă ramuri verzi, în timp ce-alături
Puieţii se-nmulţesc şi mor. El este
Antichitatea fără putrezire.
Chiar dacă porcii nu-l apreciază,
I-e fructul ne-ntrecut: sub coaja lui
Acei ce-o sparg găsesc
Un miez plin de arome şi un suc
Ce-ntinereşte creierii; parfumul
Şi gustul dulce-acrişor
Re-nviu potecile copilăriei
Şi zilele ce-au fost.
Lângă-acest arbor,
Ne-nchinător la zei, nemustrător,
Fără dorinţe, şade tătăreşte
Tipicul Timpului şi se înfruptă
Cu carne de câini morţi din tăvi de aur.
Coventry Patmore traducere de Leon Leviţchi

19 apr.

„Intimations of Immortality (From Recollections of Early Childhood)” de William Wordsworth

There was a time when meadow, grove, and stream,
The earth, and every common sight,
To me did seem
Apparelled in celestial light,
The glory and the freshness of a dream.
It is not now as it hath been of yore;–
Turn wheresoe’er I may,
By night or day,
The things which I have seen I now can see no more.
A fost un timp când pajişti, crâng, pâraie,
Ogor, priveliştile toate,
’Mi păreau în straie
De vis înveşmântate,
În prospeţime, în lumini bălaie.
Azi ele nu mai sunt ca în trecut;
Oriunde-aş mai privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd aşa cum le-am văzut.


Continuare »

23 nov.

„To a Mountain Daisy” de Robert Burns

Wee, modest, crimson-tippèd flow’r,
Thou’s met me in an evil hour;
For I maun crush amang the stoure
Thy slender stem:
To spare thee now is past my pow’r,
Thou bonie gem.
Sfioasă, albă floricea,
A rânduit ce soartă rea
Să-ţi frângă azi cormana mea
Trupul plăpând?
Când viaţa eu n-aş mai putea
Să-ţi dau nicicând!


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro