19 iun.

a (se) găti

Verbul a (se) găti are mai mult sensuri, care mie mi se par extrem de diferite. Termenul pare a fi un derivat al lui „gata”, conform albanezului gatit. Primul dintre acestea se referă la „a (se) îmbrăca frumos; a face să devină (mai) frumos, adaugând elemente decorative”.

Extrem de expresive mi se pare sinonimele, mai ales regionalismele și arhaismele echivalente: a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza, a (se) dichisi, a (se) spilcui, a (se) sclivisi, a (se) drege, a (se) moța, a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, a (se) câștiga, a (se) pădăi, a (se) puțui, a (se) puțului, a (se) schili, a (se) stoli, a (se) stolisi.

Continuare »

07 ian.

a (se) despodobi

Verbul a (se) despodobi se defineşte printr-o lipsă şi îşi lămureşte sensul prin antonimele sale. Înseamnă, pe de o parte, „a lipsi de podoabe” în sens general, iar pe de altă parte, cu o mică diferenţă de nuanţă, „a(-şi) scoate podoabele” care au fost mai devreme adăugate. Cuvântul se construieşte, de altfel, de la antonimul său – a (se) împodobi, prin înlăturarea prefixului şi adăugarea altuia nou. Tot dintre antonime îl precizăm şi pe a (se) găti – un posibil sinonim, a (se) dezgăti, nu este acceptat de DOOM2, deşi pare a se folosi. Şi cam atât în dicţionare…

Dincolo de ele însă, verbul acesta are în el o tristeţe copleşitoare. Sigur, ştiu că nu putem trece prin viaţă împopoţonaţi ca sorcovele – nu în despodobirea asta văd tristeţea. Mai mult decât atât, nu cred nici în veşnica îngrijire şi împodobire, cea care ne ascunde chipul adevărat, creând unul pe care o considerăm mai potrivit, mai strălucitor şi mai convingător, mai puţin ruşinos… ori mai ştiu eu cum altcumva îl justificăm… Nu, nu asta vreau să spun, căci ştiu şi că renunţarea la podoabe poate să însemne relaxare, curăţire şi împăcare cu sine.

Continuare »

25 iul.

a câştiga

A câştiga are mai multe sensuri decât mi se părea mie că aş şti. Cel mai cunoscut şi mai des întâlnit se referă, desigur, la „a obţine bani sau bunuri materiale”, iar metodele prin care se poate realiza acest lucru sunt extrem de diverse, de la muncă până la luptă ori, mai la-ndemână pentru unii, de la jocuri de noroc până la speculaţii şi exploatare. Prin extindere de sens, verbul se poate referi însă la multe alte tipuri de beneficii, despre care aş îndrăzni să spun că ar fi mai importante decât primele, contrar opiniei generale. Astfel, câştigul se poate referi la a dobândi, a obţine experienţă ori cunoştinţe, la a recupera, în vreun fel, timp (considerat iniţial insuficient sau chiar definitiv pierdut). Termenul poate trimite la cucerirea, obţinerea unei victorii, într-un război, într-un proces, într-o competiţie sportivă, politică ori de altă natură.

Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai interesante aspecte ale verbului se referă la sentimente, pentru că aici (spre deosebire de situaţiile discutate anterior) lucrurile sunt rareori conotate negativ, având în vedere emoţii pozitive obţinute prin strădanie, fie că este vorba despre simpatia ori bunăvoinţa cuiva, fie că vorbim despre prietenie şi chiar dragoste. Gama de sinonime devine, astfel, extrem de amplă, de la a căpăta, a beneficia, a folosi, a profita, până la a repurta, a izbândi, ori la a atrage (de partea sa), a cuceri. Din acest punct de vedere, mi-au atras atenţia sinonimele unui sens regional al verbului, venit dintr-un înţeles mai vechi al substantivului câştig („grijă”) – a aranja, a căuta, a curăţa, a deretica, a dichisi, a ferchezui, a găti, a împodobi, a îngriji, a scutura, a spilcui, a stânge, a vedea. Foarte interesante şi, în mod ciudat, mai multe decât cele folosite pentru sensul comun…

Continuare »

11 apr.

a înflori

E, în sfârşit, vremea pentru a înflori! Este un verb de primăvară, pentru care sensul propriu se referă la „a face, a da, a se acoperi de flori”, iar despre acestea la „a-şi deschide bobocii, a se desfoia”. Termenul se foloseşte pentru tot ce capătă aspectul unei flori ori devine de parcă ar fi presărat cu ele şi, prin extindere, la orice lucru care se arată în toată frumuseţea şi strălucirea sa.

Multe sunt cele care pot înflori. Se spune deseori despre faţă, despre obraji, atunci când devin rumeni, se înroşesc, se îmbujorează, se luminează. În registrul popular, verbul se foloseşte referitor la acţiunea de a face ca o pânză să devină de un alb strălucitor, prin spălare şi uscare la soare. De asemenea, de utilizează pentru unele produse alimentare, de obicei lichide, care prind floare, acoperindu-se cu un strat subţire de mucegai.

Continuare »

20 dec.

a împodobi

Verbul a împodobi poartă între sensurile sale miracolul înfrumuseţării, mai mult sau mai putin artificiale. Aduce după el pe a (se) găti, pe a(-şi) pune podoabe. Actul – el însuşi – de a decora, de a orna sau ornamenta câştigă teren ca adevărată artă în sine, iar paşnica îndeletnicire a devenit meserie în toată legea. S-ar părea că multe în jurul nostru au nevoie să fie înfrumuseţate, căci verbul se referă atât la lucruri, cât şi la oameni; pentru primele, cele de adăugat sunt podoabele; pentru cei din urmă, uneori podoabele sunt în zadar, aşa că verbul ne trimite spre înzestrarea cu anumite calităţi sufleteşti sau morale.

Continuare »

08 mart.

a înfrumuseţa

Pentru azi am ales o minunăţie de verb: a înfrumuseţa. Înseamnă, pornind de la cea mai simplă accepţie, a face mai frumos, a împodobi ori a orna, stabilind sinonimie cu un încântător regionalism – a înfrumoşa, dar şi cu a idealiza, în dimensiune figurată.

M-am oprit asupra lui pentru că azi e o zi specială a femeilor, iar ele cu verbe de felul ăstuia se ocupă. Fie că sunt mame, fiice, surori, soţii, prietene ori iubite, femeile ştiu să se facă frumoase şi să înfrumuseţeze totul când vor. Departe de mine gândul proslăvirii şi idealizării grupului acestuia – din care eu însămi fac parte, şi căruia îi cunosc bine şi defectele. Însă, indiferent cum alegem s-o folosim, feminitatea este un miracol pentru care eu voi fi mereu recunoscătoare, cu toate relele ce sunt neîndoielnic legate fiinţei mele. Iar frumuseţea stării mele de graţie o simt eu, mai presus de toate, primăvara.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro